La nivel național, impactul se va resimți instantaneu. Din 30 decembrie 2026, fiecare transport de masă lemnoasă și fiecare contract comercial vor depinde critic de existența unui număr de referință valid. În această ecuație, România pornește cu un avantaj competitiv real - sistemul robust de trasabilitate construit deja prin SUMAL. Totuși, acest atu major va conta doar dacă sistemele informatice vor deveni compatibile și vor fi conectate în timp util, arată o analiză realizată de Dumitru Muscă, președintele ASFOR. Concluzia analizei este însă că infrastructura informatică indispensabilă aplicării regulamentului nu este nici pe departe funcțională în România.
Sistemul de informații UE este greoi
La nivel european, Sistemul de Informații al UE a fost relansat abia în iunie 2026, aducând formulare simplificate și specificații actualizate. Testele practice derulate la nivel continental confirmă însă un parcurs extrem de anevoios. Exercițiile-pilot facilitate de European Forest Institute (EFI) pe parcursul anului 2025 au demonstrat clar că cerințele stricte de geolocalizare reprezintă în prezent un blocaj major, din cauza cartării manuale, care s-a dovedit a fi atât imprecisă, cât și extrem de costisitoare.
„Acestea nu sunt simple semnale de alarmă izolate lansate în spațiul public. Vorbim despre constatări tehnice riguroase, clar documentate, care privesc în mod direct și extrem de serios operatorii români”, atrage atenția Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Cum funcționează EUDR
Potrivit reglementărilor care vor intra în vigoare, fiecare operator economic din lanț va fi obligat să demonstreze cumulativ trei elemente fundamentale: faptul că produsul provine de pe terenuri care nu au mai fost defrișate după data de 31 decembrie 2020, că a fost obținut în deplină legalitate conform legislației țării de origine și că este acoperit în totalitate de o declarație de diligență necesară. La scară europeană, regulamentul reconfigurează din temelii lanțuri întregi de aprovizionare, de la agricultură și până la sectorul construcțiilor sau industria mobilei.
În cadrul Regulamentului European privind Defrișările (EUDR - Regulamentul UE 2023/1115), defrișarea este definită drept conversia pădurilor în exploatații agricole, indiferent dacă este sau nu provocată de oameni.
Politicul a blocat procedurile în România
La nivel național, realitatea din teren este și mai îngrijorătoare, deoarece modulul EUDR dedicat din cadrul SUMAL nu este încă dezvoltat. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare abia în luna mai 2026 un proiect de act normativ menit să reglementeze dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru implementarea EUDR. Între timp însă, hotărârea de guvern necesară pentru deblocarea procedurilor este împotmolită din cauze politice: România este condusă în prezent de un guvern interimar, care nu are competența legală de a adopta acte normative cu caracter general de acest tip, subliniază analiza citată. În consecință, cu doar jumătate de an înainte de termenul-limită, dezvoltarea instrumentului național digital stă blocată pe hârtie, în așteptarea învestirii unui guvern cu puteri depline.
„Ministerul (Mediului - n. red.) se află, din păcate, din nou în contratimp. În lipsa dezvoltării rapide a acestui modul integrat, operatorii economici vor fi forțați să muncească practic de două ori: vor fi obligați să introducă exact aceleași date o dată în SUMAL și, ulterior, încă o dată în sistemul european. Aceasta este definiția clasică a birocrației inutile - o dublare absurdă a obligațiilor de raportare, care aduce doar costuri și stres administrativ, fără absolut niciun câștig real pentru protecția pădurii”.
Dumitru Muscă, președintele ASFOR
Poziția ASFOR: informații complete pentru un sistem funcțional
Reprezentanții ASFOR subliniază că nu contestă obiectivele de mediu ale regulamentului european, ceea ce asociația critică este însă lipsa cronică de pregătire din punct de vedere administrativ și tendința de dublare inutilă a raportărilor care apasă pe umerii companiilor din sector. În acest sens, ASFOR anunță că se va implica activ și va pune la dispoziția autorităților statului, dar și a operatorilor economici, toate datele și resursele informaționale necesare pentru sprijinirea construirii unui sistem funcțional. Această contribuție va include date concrete din activitatea practică de exploatare, expertiza tehnică a membrilor asociației și concluziile desprinse din marile forumuri tehnice internaționale.
Ce date vor fi colectate și ce sancțiuni apar
Pentru a asigura o urmărire transparentă, societățile trebuie să colecteze, să verifice și să păstreze următoarele informații timp de cel puțin cinci ani:
-
Descrierea produsului;
-
Cantitatea de produs;
-
Țara de producție;
-
Coordonatele de geolocalizare ale parcelelor de teren în care au fost produse mărfurile;
-
Data sau intervalul de timp al producției;
-
Detalii privind identitatea furnizorilor și destinatarilor, inclusiv numele, adresele și informațiile de contact;
-
Dovada că utilizarea terenurilor respectă reglementările privind defrișările și legile țării de origine.
Pentru nerespectarea noului regulament, întreprinderile se vor confrunta cu amenzi proporționale cu daunele aduse mediului și cu valoarea mărfurilor și produselor relevante, cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală totală a operatorului sau a comerciantului în UE pentru exercițiul financiar precedent. Pentru companiile mari, aceasta s-ar putea ridica la milioane de euro. De asemenea, este prevăzută și punerea sub sechestru a bunurilor și a sumelor obținute din vânzarea produselor neconforme.
Modificări de la Bruxelles, pe ultima sută de metri
La 13 iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat două măsuri pentru simplificare implementării Regulamentului EUDR. Una dintre ele vizează chiar simplificarea Sistemului de informații EUDR, conform solicitărilor statelor membre și ale industriei, inclusiv declarații simplificate pentru microproducători și micii producători.
De asemenea, elimină din domeniul de aplicare al regulamentului pielea de vacă, anvelopele reciclate, soia destinată plantării, produsele din cauciuc, benzile transportoare și curelele de transmisie, precum și scaunele pentru aeronave și autovehicule. În același timp, a adăugat pe lista EUDR cafeaua instant, anumite produse prelucrate din ulei de palmier și limbile congelate de bovine. Pentru a oferi întreprinderilor suficient timp pentru a se pregăti, noile produse adăugate pe lista EUDR vor fi supuse regulamentului începând cu 30 decembrie 2027. Comisia Europeană a clarificat, de asemenea, că reglementările privind probele și produsele utilizate pentru analiză, inspecție și testare nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului și a prevăzut excepții pentru produse specifice, inclusiv deșeuri, produse uzate și de mâna a doua, materiale de ambalare și produse utilizate la fabricarea medicamentelor.
Sistemul va duce inevitabil la scumpiri majore
Încărcarea producătorilor și comercianților din UE cu noi obligații va duce inevitabil la scumpirea produselor comercializate pe piața comunitară. Momentul ales nu este unul favorabil, în condițiile în care consumatorii se confruntă deja cu o creștere puternică a prețurilor produselor și în special a celor care constituie coșul zilnic. Aberațiile sunt duse la extrem de noile reglementări, iar efectele vor fi vizibile imediat. Un astfel de exemplu este cel al ambalajelor. Astfel, dacă ambalajele utilizate sunt reparate și vândute, materialele noi relevante utilizate în reparație (cum ar fi părți noi din lemn) vor face obiectul EUDR. Formularistica EUDR va crește prețul acestui ambalaj, cost care în final va fi transferat în prețul produsului transportat.
Unul din elementele care va concura la creșterea prețurilor va fi costul legat de asigurarea trasabilității. Companiile vor fi obligate să obțină coordonatele geografice exacte ale terenurilor de unde provin materiile prime, folosind imagini prin satelit și tehnologii de geolocație pentru a dovedi că terenul nu a fost defrișat după anul 2020. Implementarea acestor sisteme software implică investiții masive însă.
De asemenea, reducerea numărului de furnizori va pune presiune pe prețuri. Producătorii din țări terțe (cum ar fi micii fermieri din America de Sud sau Africa) care nu pot oferi rapid datele digitale cerute de UE riscă să fie excluși de pe piață. Această reducere a ofertei globale va crește prețul materiilor prime rămase conforme. Pe de altă parte, și procedurile stricte de diligență (Due Diligence) care implică auditarea, colectarea de date și evaluare a riscurilor adaugă o sarcină administrativă grea pe lanțul de aprovizionare ale cărei costuri ajung, în final, în prețurile produselor.
Citește și: Regulamentul UE „produse fără defrișări”, amânat până la sfârșitul anului 2026