Estimările actuale indică faptul că în prezent este afectată o suprafață de circa 500.000 de hectare. Strategia antideșertificare se află în lucru la Ministerul Mediului și ea prevede măsurile care vor fi luate pentru fiecare categorie de teren degradat, sursele de finanțare etc. În paralel, fermierii vor primi compensații pentru pierderile de venituri agricole pe care le vor înregistra cu ocazia implementării planului de ameliorare a terenurilor.
România este una dintre țările Uniunii Europene grav afectate de fenomenul deșertificării. Cele mai vizibile efecte ale acestui fenomen sunt zona Olteniei (zonă cuprinsă între Corabia, Calafat și Craiova). Aici, în zone unde altădată erau pajiști și păduri nu mai este astăzi decât nisip. Nu mai puțin de 100.000 de hectare întinse de-a lungul Dunării au devenit o zonă aridă, deșertificată. Extinderea fenomenul a devenit mult mai vizibilă în ultimii 20 de ani. De exemplu, acum 50 de ani pădurile reprezentau 12% din suprafața județului Dolj, iar la ora actuală putem vorbi de numai 7%, mai grav fiind faptul că această suprafață este într-o scădere continuă. Zona supusă deșertificării, caracterizată de un climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafața totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și vestul Câmpiei Tisei.
Am ratat fondurile europene
România putea obține fonduri europene pentru combaterea deșertificării, dar măsurile prost concepute au făcut ca niciun beneficiar să nu aplice, astfel că nu a fost făcută nicio plată. Potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi din 2019, țara noastră era dată ca exemplu negativ în ceea ce privește combaterea fenomenului, subliniind că valoarea ajutorului disponibil nu constituia o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețineau mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii. Pachetul financiar era accesibil fermierilor din zonele selectate care prezentau un risc ridicat de deșertificare, ei putând primi un ajutor de 125 de euro/hectar. Pentru aceasta însă trebuiau să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
Se plantează 56 ha de pădure
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri în valoare de 730 de milioane de euro, din care se vor crea 56 de hectare de păduri noi şi se vor reface habitatele forestiere degradate. La sfârșitul săptămânii trecute a fost semnat primul contract prin PNRR pentru împădurire. Proiectul are un buget în valoare de 6 milioane de lei, pentru înființarea unei suprafețe de pădure de 82,3 hectare. Pe această suprafață vor fi plantați puieți forestieri de salcâm și stejar, începând chiar din această primăvară. Pe lângă finanțarea pentru plantația propriu-zisă, acoperită integral din fondurile PNRR, beneficiarul va primi suplimentar, pentru o perioadă de 20 de ani, o primă de sechestrare de carbon în valoare de 456 de euro/an/ha.
Perioadele secetoase, mai dese și mai lungi
Potrivit unei analize publicate în vara anului trecut de către InfoClima și intitulată „Ce secete a cunoscut Europa și care sunt scenariile pentru următorii 100 de ani”, secetele din trecut nu pot fi comparate cu fenomenele de secetă din prezent, deoarece acum ele sunt amplificate nu atât de reducerea cantităților de precipitații, cât mai ales de temperaturile care cresc galopant. Ca urmare, evaporarea crește, iar umiditatea solului scade brusc, provocând daune substanțiale pentru agricultură, transport, biodiversitate și sistemul energetic.
La nivel de țară, 11.298.069,03 hectare sunt susceptibile de degradare prin aridizare și posibilă deșertificare, dintre care 7.546.349,87 de hectare (66,8%) prezintă susceptibilitate mare, iar 2.970.082,19 hectare (26,3%), susceptibilitate moderată, potrivit statisticilor pe care se va baza viitoarea strategie antideșertificare.
Pierderi mari provocate agriculturii
Specialiștii au atras atenția de nenumărate ori în ultimii 20 de ani că în lipsa pădurilor, zona de câmpie a României care este și principalul său bazin agricol, se va usuca în ritm accelerat. Perioadele de secetă, care se succed la intervale tot mai scurte, au provocat agriculturii pagube imense. În perioada 2011-2021, statul român a plătit fermierilor despăgubiri pentru culturile pierdute de circa 330 de milioane de euro.
Ce propune viitoarea strategie
Potrivit proiectului strategiei naționale de prevenire și combatere a deșertificării, România are nevoie, printre altele, de crearea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole. Estimările indică o suprafață de 56.000 de hectare de perdele forestiere pentru protecția a circa 2-3 milioane de hectare terenuri agricole în Oltenia, Dobrogea, Câmpia Română și S-E Moldovei). De asemenea mai sunt necesari 1.752 km (5.257 de hectare) de perdele de protecție forestiere pentru protecția drumurilor naționale și autostrăzilor. Planul de măsuri pe care îl va propune viitoarea strategie mai vizează extinderea suprafețelor cu agricultură conservativă (3.000 de hectare), alegerea unei tehnologii optime pentru irigații pentru a preveni risipirea apei, construirea a două lacuri de acumulare, reabilitarea sistemelor de irigații pentru a acoperi o suprafață de 1,2 milioane de hectare, săparea a 200 de puțuri de mare adâncime, ameliorarea a 50.000 de hectare de terenuri sărate. În plus, va fi monitorizată o suprafață de 8 milioane de hectare din punctul de vedere al compoziției chimice, vor fi certificate calitativ un milion de hectare, vor fi împădurite 10.000 de hectare de terenuri nisipoase și alte 10.000 de hectare de terenuri alunecoase, vor fi reabilitate ecologic 50.000 de hectare de pădure afectate de uscare și alți factori dăunători.