Pacienții din Germania, spre exemplu, primesc terapii de ultimă generație de șapte ori mai repede decât cei din țara noastră.
Potrivit studiului „EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Survey”, care arată timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările din UE și din Spațiul Economic European (SEE), inegalitățile în ceea ce privește timpul necesar pacienților pentru a avea acces la medicamente noi în diferite state membre ale UE sunt în creștere.
Practic, pacienții europeni pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, în funcție de țară. Conform studiului, timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și cele din SEE continuă să fie de aproximativ 511 zile. Însă, în timp ce germanii așteaptă circa patru luni pentru a avea acces la medicamentele noi, românii sunt nevoiți să suporte o așteptare de 30 de luni.
Doar 1 din 4 medicamente aprobate de EMA, compensat la noi
Studiul arată că, din cele 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2017-2020, doar 38 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022.
Spre comparație, Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Danemarca 129, Italia și Austria - câte 127, Cehia 88, Grecia 79, Slovenia 78, Ungaria 65, iar Bulgaria 49.
Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 24%.
Potrivit datelor studiului, timpul de la autorizarea de punere pe piață de către EMA până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 899 zile, în creștere față de raportul anterior (883 de zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 133 de zile, Italia 429, Bulgaria 764).
Care sunt cauzele întârzierilor
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea) și procesul fără termene clare al elaborării și publicării Listei medicamentelor rambursate și al protocoalelor terapeutice, potrivit Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Totodată, „un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovația” și resurse umane insuficiente în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), „care fac față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice”, se regăsesc printre motivele de întârziere, mai spun reprezentanții ARPIM.
„În ultimii doi ani, autoritățile au făcut eforturi semnificative și am apreciat că peste 90 de medicamente și indicații noi au ajuns la pacienți, dar este însă suficient pentru a recupera din decalajul față de media țărilor Europene (în special în ce privește timpul de la aprobarea medicamentelor la nivel european până la rambursarea în România)?”, a declarat președintele ARPIM, Alina Culcea. Potrivit acesteia, asociația pe care o conduce a lansat, la finalul anului trecut, o serie de propuneri astfel încât pacienții români să nu mai piardă zile importante de viață din cauza unui acces întârziat la medicamente inovatoare.
ARPIM consideră că sistemul de acces din România este în continuare lipsit de predictibilitate, compensarea medicamentelor noi depinzând în continuare de o serie de pași birocratici, dar și de voința politică.
De obicei, pacienții din Europa Centrală și de Est și din statele membre UE mai mici așteaptă cel mai mult pentru a avea acces la noi tratamente, conform studiului.
„Din nefericire, cele mai noi date ale studiului WAIT ne arată din nou că suntem departe de standardele europene în ceea ce privește accesul la inovația salvatoare de vieți”, spune Alina Culcea, președinte ARPIM
EFPIA va publica, săptămâna viitoare, și propuneri concrete, detaliate, pentru a reduce inegalitățile și a explora noi modele de acces, pentru ca prețurile medicamentelor să reflecte mai bine atât valoarea pe care o oferă pacienților și societății, cât și condițiile economice din fiecare țară.