Riscurile de catastrofă care pot afecta ţara noastră trebuie incluse într-un raport de ţară care să fie finalizat până în 2017 pentru ca România să poată accesa 127 de milioane de euro din fonduri UE, necesare pentru dotarea salvatorilor. Trebuie întocmită analiza riscurilor de secetă, inundaţii, cutremure, accidente industriale, incendii de pădure, alunecări de teren, accidente nucleare şi epidemii.
Realizarea raportului de ţară privind riscurile este o condiţie a Bruxellesului pentru acordarea fondurilor. De asemenea, analiza are şi scopul de a pune la punct o strategie care să stipuleze clar rolul fiecărei autorităţi publice în momentul în care este necesară prevenirea sau intervenţia la o catastrofă. „Proiectul prevede analiza riscurilor în România cu o abordare multisectorială. Acest proiect prevede evaluarea a nouă riscuri principale: inundaţii, secetă, cutremur, deplasări în masă de tipul alunecărilor de teren, prăbuşiri mate-şi surpări, incendii de pădure, accidente industriale care au risc direct asupra popu-laţiei, accidente de transport substanţe peri-culoase, accidente nucleare şi, nu în ultimul rând, epidemii. Este o gamă de riscuri destul de importantă care include domeniul de expertiză a mai multor ministere la un loc", a precizat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al MAI, Raed Arafat. Raportul va servi drept un ghid pentru instituţiile statului. Datele vor fi incluse într-o bază comună, la care au acces toate autorităţile cu rol de intervenţie la catastrofe. De asemenea, se va stabili o procedură de comunicare între instituţii, care să evite suprapunerea eforturilor şi să stabilească priorităţile în fiecare caz. „Va mai fi o evaluare a percepţiei populaţiei asupra riscului, pentru că percepţia noastră asupra unui risc uneori diferă de percepţia populaţiei asupra unui risc”, a mai spus Arafat. Programul de evaluare a riscurilor (RO-RISK) prevede, pe lângă raportul de ţară, dotarea autorităţilor cu aparatură. „Vorbim de achiziţie de echipamente, de materiale de intervenţie, care sunt necesare pentru oricare din aceste riscuri sau pentru mai multe riscuri. Provocarea noastră este să finalizăm totul până la sfârşitul anului, ca să îndeplinim condiţionalitatea şi să trecem apoi la o cheltuire ajustată după aceste riscuri a sumei care rămâne şi a oricăror altor sume care vor fi date în viitor”, a declarat Arafat. Printre echipamentele avute în vedere se numără maşini de intervenţie la incendiile de pădure, care se pot deplasa pe teren accidentat, platforme de salvare la înălţime, aparate de comunicaţii moderne pentru pompieri. De asemenea, se vor înfiinţa centre de pregătire a scafandrilor, dar şi un centru de pregătire pentru situaţii de căutare şi salvare umană.
Printre achiziţiile pe care MAI le are în vedere pentru Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă se numără generatoare care să asigure alimentarea cu energie pentru eventualii sinistraţi în urma unui cutremur, dar şi aparate de detectare a victimelor, sub dărâmături.
Salvatorii ar trebui să primească echipamente noi, dar şi proceduri mai clare de intervenţie la dezastre