România are capacitatea de a deveni un hub energetic, dar nu avem încă acest statut, din mai multe motive. Dependenţa de gazele ruseşti, interesele marilor puteri care desenează proiecte energetice ce ne ocolesc, lipsa predictibilităţii legislative şi chiar a curajului ne aduc însă situaţia de stand by. Sunt câteva din concluziile forumului cu tema „România - Hub Energetic. O piaţă energetică românească interconectată regional”, organizat la Palatul Parlamentului de Intact Media Group.
România este dependentă 100% de gazele ruseşti, iar Rusia face tot ce îi stă în putinţă să menţină această dependenţă, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. „În mod chirurgical cele mai importante decizii privind sectorul energetic din România au fost blocate, amânate sau chiar anulate. Pentru a deveni hub prima condiţie este să ai surse de alimentare. Dar mai este o condiţie: să ai diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale. Suntem în continuare dependenţi 100% de importul de gaze din Rusia, iar Rusia face tot ce îi stă în putinţă să menţină această dependenţă. România este o pată albă în traseele tranzitului de hidrocarburi către Europa”, a precizat Iancu.
„Există foarte multe proiecte energetice la Marea Neagră şi Mediterană. Vedem însă că niciunul nu are finalitate atâta timp cât Rusia nu este parte a ecuaţiei”- Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României
„A doua condiţie este să ai stocare. Din 2005 şi până astăzi nu s-a mai dezvoltat capacitatea de înmagazinare a României. Ungaria a început în 2007 şi a terminat un program, are 7,6 miliarde mc înmagazinare subterană. În februarie, când am avut trei zile de frig, a trebuit să importăm gazele din Ungaria la 120 de lei, preţ dublu. La noi este stopat programul de înmagazinare, dar e dezvoltat la o ţară vecină, care nu are nici tradiţia, nici infrastructura României”, a punctat Iancu.
Alţii fac, noi suntem în stand by
Deputatul a adus în discuţie şi Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă: „În ultima secundă cineva se răzgândeşte, se anulează 11 ani de negocieri şi proiectele sunt încă în discuţie. În schimb, se fac două capacităţi nucleare în Ungaria şi se discută foarte serios şi de Bulgaria. România e în continuare în stand by”, a explicat Iulian Iancu. Pentru a vorbi despre România ca hub energetic, trebuie să vorbim mai întâi despre resursele pe care le avem, a afirmat şi vicepremierul Viorel Ştefan. „Din totalul energiei electrice produsă în România, principala resursă energetică se bazează pe hidro. Politicile în domeniul energetic, incluse în programul de guvernare pentru 2017 - 2020, estimează că necesarul energiei electrice va fi asigurat, în principal, din surse regenerabile”, consideră vice prim-ministrul.
„Avem nevoie de un Minister al Planificării”
Dincolo de politici, stă nevoia de investiţii, care se cifrează la ordinul zecilor de miliarde de euro, atât în domeniul gazelor, cât şi al energiei electrice, acolo unde avem o infrastructura îmbătrânită şi cu durata de viaţă expirată în proporţie de 60%. Un pas firesc ar fi concentrarea pe energie electrică, din moment ce costul acesteia tinde spre zero, în timp ce gazele vor fi din ce în ce mai scumpe, după cum a punctat Alessio Menegazzo, oficial Enel.
25 de miliarde de euro reprezintă necesarul de investiţii, din care 15 miliarde în domeniul gazelor şi 10 miliarde în energie electrică
Una peste alta, „problema este la noi, suntem în competiţie cu ceilalţi, nu trebuie să ne înveţe nimeni ce să facem”, apreciază Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. „Trebuie să ştim să ne poziţionăm, să fim pragmatici, să anticipăm. Ne lipsesc predictibilitatea şi chiar curajul, în condiţiile în care avem mai multe instituţii coercitive decât proactive. Cred că ne lipseşte acel Minister al Planificării, care a pus cap la cap lucrurile şi a făcut tot ce avem astăzi”, a mai spus Badea.