De la identificarea amprentelor pe frunze până la metode care pot indica nu doar cine a lăsat o urmă, ci și momentul în care aceasta a fost creată, Gheorghe Popa și-a dedicat cariera perfecționării tehnicilor criminalistice.
Fost șef al Poliției Române, el vorbește, într-un interviu acordat în exclusivitate Observator, despre descoperirile care i-au adus recunoaștere internațională, cazurile care i-au marcat cariera și lupta pe care o duce astăzi pentru păstrarea școlii românești de criminalistică.
Jaful care a provocat prelevarea amprentelor de pe frunze
Prima mare descoperire a lui Gheorghe Popa a apărut la începutul carierei, în timpul cercetării unui jaf aparent obișnuit, la Miercurea Ciuc. Câteva frunze deformate de la locul faptei i-au atras atenția și au declanșat un studiu care avea să dureze aproape trei ani.
„AAm văzut acele frunze pe jos. Și mi s-a părut suspect cum erau ele torsionate. Și am stat și m-am gândit: Dar cum să ridic eu urmele astea? Am studiat anatomia plantelor, vreo trei ani de zile a durat acest studiu, pe diferite categorii de frunze, de vârste diferite, de la plante diferite, până când am constatat că, prin stoparea procesului de fotosinteză, apare o diferență de culoare între zona care a fost lezată. Și atunci când am luat frunza și am pus-o deasupra unei surse de lumină, mi-au apărut amprenta și porii. Am prezentat-o prima dată la noi, în România, a făcut furori”, povestește Gheorghe Popa.
Metoda a fost prezentată inițial în România, apoi a atras atenția comunității internaționale. Astăzi, tehnica de prelevare a amprentelor de pe frunze este folosită inclusiv de FBI.
Gheorghe Popa, felicitat de George W. Bush
Recunoașterea internațională a culminat cu o întâlnire memorabilă cu fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush.
„M-a întrebat: Ce faci? Cum este Poliția Română? I-am spus: Domnule, nu e ca în Statele Unite, sunt modalități diferite de abordare, dar noi facem tot ce trebuie pentru liniștea cetățenilor. Și zice: Te felicit pentru invenția ta. Și zice: Da, știu că ai inventat o metodă cu frunze, că a fost folosită de FBI”, își amintește Gheorghe Popa.
O întrebare esențială în anchete
O altă cercetare importantă a pornit de la studiul unui pacient diagnosticat cu sclerodermie, o boală rară de piele. Rezultatul a dus la una dintre cele mai importante contribuții ale sale în criminalistică: posibilitatea de a estima vechimea unei amprente.
"Am fost primii în lume care am demonstrat că amprentele se degradează în mod diferit în funcție de grupa sanguină. Și aici, după Boston, când am prezentat asta, cine credeți că mă sună? Fostul contracandidat al lui Bush senior la președinție, Michael Dukakis. Este pentru prima dată când cineva poziționează, nu în spațiu, ci în timp, autorul unei infracțiuni. Este extraordinar”, spune Gheorghe Popa.
Descoperirea a fost prezentată la Boston și a atras atenția unor personalități americane, inclusiv a fostului candidat la președinția SUA, Michael Dukakis.
Proba salvată din mijlocul furtunii
Nu toate inovațiile s-au născut în laborator. Unele au fost rezultatul experienței din teren. Una dintre ele a dus la dezvoltarea tehnicii de amprentare în apă și la rezolvarea unui caz grav.
Criminalistul își amintește de o anchetă în care victima era o fetiță, găsită fără viață într-un lan de grâu. O furtună violentă amenința să distrugă singura urmă rămasă la locul crimei.
„S-a găsit o fetiță moartă într-un lan de grâu, într-o groapă astupată cu niște crengi de copac. Pe drum a început o ploaie foarte puternică, cu grindină. Am sărit din mașină cu trusa în mână, prin ploaie, și am ajuns acolo și am reușit să protejez acea urmă care era pe marginea gropii unde era cadavrul. Am fixat-o prin fotografiere și, ulterior, pe baza acelei probe, am ajuns la concluzia că este vorba de un copil”, povestește Popa.
Ancheta avea să confirme ulterior că făptașul avea doar 10 ani.
Citește și „Academia” de la Pietroșița, ca în Grecia Antică
Intuiția unui criminalist
După sute de cercetări la fața locului, Gheorghe Popa spune că experiența și atenția la detalii i-au dezvoltat o intuiție greu de explicat.
„Când mergeam la fața locului, simțeam ce se întâmplă acolo. Am făcut cu pasiune. Mi-a plăcut cel mai mult cercetarea la fața locului. Am realizat responsabilitatea deosebită pe care un criminalist o are atunci când efectuează cercetarea la fața locului, pentru că de el depinde viitorul soluționării cazului respectiv. Ajunsesem să simt ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic de ce și cum, dar simțeam ce s-a întâmplat. Știam și spuneam: Uite, acolo trebuie să găsesc proba”, afirmă fostul șef al Poliției Române.
Mai mult decât o carieră
Deși a ocupat cea mai înaltă funcție din Poliția Română, Gheorghe Popa consideră că adevărata sa moștenire este contribuția adusă dezvoltării criminalisticii românești.
El avertizează că transformarea criminalisticii într-o disciplină opțională în unele facultăți de drept reprezintă un pas înapoi pentru sistemul judiciar.
„Mie mi-a plăcut să las ceva pentru Școala Românească de Criminalistică, să demonstrez că se ridică la nivelul oricărei școli din Uniunea Europeană. În învățământul universitar de drept din România, criminalistica a ajuns să fie opțională. Eu am rămas uimit. Cum, dom'le, criminalistica, știința care pune pe masa procurorului și judecătorului probe fundamentate științific, tocmai aceasta o bagi în opțional?”, spune acesta.
În prezent, Gheorghe Popa conduce Asociația Criminaliștilor din România și organizează anual conferințe internaționale dedicate specialiștilor din domeniu. Experiența acumulată în zeci de ani de activitate este reunită în volumul Destinul unui criminalist, o carte despre anchete, sacrificii și lecțiile unei vieți dedicate descoperirii adevărului.