Jurnalul.ro Ştiri Politică Dosarul Roşia Montană. Se cer despăgubiri de 6,7 miliarde USD de la statul român. Reacția Guvernului la solicitarea Gabriel Resources

Dosarul Roşia Montană. Se cer despăgubiri de 6,7 miliarde USD de la statul român. Reacția Guvernului la solicitarea Gabriel Resources

de Redacția Jurnalul    |   

Un nou capitol în saga controversatului "proiect minier aurifer de la Roşia Montană" a fost deschis odată cu dezvăluirea valorii record a despăgubirilor solicitate în dosarul împotriva României. Conform informațiilor furnizate de Guvern către Antena 3 CNN, valoarea totală actualizată a despăgubirilor cerute de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) se ridică la aproximativ 6,7 miliarde USD.

Dosarul, înregistrat la Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) sub numărul ARB/15/31 în iulie 2015, a fost închis în septembrie 2023 conform Regulii de arbitraj ICSID 38 (1).

Ministerul Finanţelor a confirmat că hotărârea arbitrală motivată încă nu a fost comunicată, iar căile de atac disponibile pentru România sunt stabilite în Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state.

Procesul a fost o bătălie intensă între reclamanţi şi România. Gabriel Resources a susţinut că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi securitatea investiţiilor lor, protejate de acordurile internaţionale. Principalele dispute s-au concentrat pe modul în care România a gestionat proiectul, inclusiv listarea zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO și legislația privind avizul de mediu și licențele sociale necesare.

Conform Executivului, reclamanţii au susţinut şi că, în anul 2013, "Parlamentul a iniţiat o lege care nu era necesară şi, ulterior, a respins proiectul de lege care ar fi permis implementarea Proiectului minier aurifer de la Roşia Montană".

„În privinţa listării zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, s-a susţinut că: nominalizarea şi Listarea UNESCO a făcut implementarea proiectului minier imposibilă din punct de vedere legal, deoarece, din punct de vedere al legislaţiei române, planurile de urbanism trebuie să prioritizeze protejarea moştenirii culturale în dauna drepturilor miniere şi trebuie să reflecte 'măsurile de protecţie speciale' care se aplică monumentelor istorice care fac obiectul Listării UNESCO; nominalizarea şi Listarea UNESCO este fundamentată pe moştenirea culturală a zonei (evaluată ca peisaj) şi, prin urmare, peisajul trebuie să fie subiectul unui plan de urbanism care să conţină măsuri speciale de protecţie a lui (o noţiune care este incompatibilă cu implementarea proiectului minier); planurile de urbanism în cauză trebuie să prioritizeze protejarea moştenirii culturale în dauna drepturilor miniere şi, prin urmare, este imposibil pentru aceştia să obţină autorizaţia de construire pentru proiectul minier; întrucât subiectul moştenirii culturale este 'Peisajul minier Roşia Montană', în conformitate cu Convenţia UNESCO, România şi-a asumat obligaţii care sunt incompatibile cu a permite ulterior implementarea proiectului minier; deşi UNESCO a recomandat în anul 2018 ca România să îşi restrângă nominalizarea la lucrările miniere din perioada romană şi site-urile arheologice aferente (observând că proprietatea în sine nu constituie peisaj cultural), România nu a urmat această recomandare- care ar fi putut fi compatibilă cu Proiectul minier- şi a menţinut nominalizarea cu titlul 'Peisajul minier Roşia Montană' tocmai pentru că Listarea UNESCO a fost mereu dorită în scopul de a nu permite ulterior implementarea proiectului minier; faptul că "Peisajul minier Roşia Montană" a fost simultan înscris şi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în pericol "până la îndepărtarea pericolelor asupra integrităţii sale datorate unor posibile activităţi extractive miniere" demonstrează şi mai mult că a permite ulterior implementarea proiectului minier ar fi incompatibilă cu Listarea UNESCO", se arată în răspuns.

Guvernul precizează că în apărările sale scrise "România a respins acuzaţiile reclamanţilor privind încălcarea acordurilor internaţionale (...) şi a prezentat tribunalului arbitral argumentaţia sa privind culpa proprie a reclamanţilor pentru faptul că nu au reuşit să obţină avizele prevăzute de legislaţia naţională pentru construirea facilităţilor necesare exploatării miniere din localitatea Roşia Montană şi pentru exploatarea minieră propriu-zisă".

România a mai arătat că reclamanţii sunt „singurii responsabili" pentru starea în care se găsesc astăzi, deoarece "nu au reuşit să obţină nici măcar licenţa socială pentru exploatarea minieră".

„Sintagma 'licenţă socială' este în mod uzual utilizată în industria minieră pentru a exprima suportul pe care companiile, care doresc să exploateze într-o anumită zonă, trebuie să îl obţină din partea comunităţilor locale şi a altor persoane interesate. Faptul că reclamanţii nu au obţinut licenţa socială şi că aceştia, prin intermediul societăţii române care deţine licenţa de exploatare, au eşuat în obţinerea avizelor necesare pentru implementarea proiectului minier nu poate constitui o culpă a României", se spune în răspunsul transmis către Antena 3 CNN.

Totodată, în privinţa listării zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru a apăra deciziile deja luate de unele autorităţi publice naţionale, avocaţii României au susţinut că "înscrierea la UNESCO nu aduce atingere dreptului investitorilor să solicite obţinerea permiselor necesare pentru realizarea proiectului minier". S-a invocat şi că "decizia de înscriere nu reprezintă o acţiune a României, ci a UNESCO".

Guvernul mai precizează că informaţii detaliate despre susţinerile părţilor în acest dosar arbitral se regăsesc pe pagina de internet a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

Reprezentarea României în faţa Curţii de Arbitraj Internaţională a fost asigurată de către Ministerul Finanţelor, cu sprijinul consorțiului de avocați format din Lalive Avocats (Elveţia) și SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu (România).

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri