Numărul doi al diplomației ruse, Serghei Riabkov, a amenințat Occidentul cu un răspuns militar din partea Moscovei, dacă Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite nu reacţionează la solicitarea Kremlinului de a primi garanţii de securitate pentru oprirea extinderii NATO spre granițele Rusiei.
„Lipsa de progres în soluţionarea politico-diplomatică a acestei probleme va face ca răspunsul nostru să fie militar şi tehnico-militar”, a declarat Riabkov, într-un interviu publicat, ieri, de agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.
Sarcină de la Putin
Adjunctul ministrului rus de Externe transmisese anterior cancelariilor occidentale preocuparea Moscovei față de posibila amplasare de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa.
În acest context, Riabkov a avertizat că desfăşurarea unor astfel de rachete, interzisă prin Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF), denunţat de SUA şi Rusia în 2019, va duce în final o la confruntare militară.
În prezent, Rusia nu se bazează pe acest tip de rachete, a spus Riabkov. „În ţara noastră este în vigoare un moratoriu unilateral şi le cerem SUA şi NATO să se alăture acestui moratoriu”, a precizat demnitarul rus, care s-a plâns că americanii şi blocul militar transatlantic nu reacţionează la propunerile ruse.
Membrii NATO „acţionează după bunul plac, după cum le convine, nu vor să ţină cont de interesele noastre de securitate”, a adăugat el.
Declaraţiile NATO, potrivit cărora alianţa nu intenţionează să desfăşoare rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, dotate cu încărcătură nucleară, nu sunt convingătoare pentru Moscova, susține viceministrul rus.
„În primul rând, nu avem încredere în NATO ca alianţă. De multe ori ne-am trezit în situaţia în care astăzi spun un lucru, mâine altul, iar peste un an, un al treilea. Şi o fac ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a afirmat Riabkov. El a explicat că unul dintre motivele pentru care Rusia cere garanţii juridice de securitate la cel mai înalt nivel se datorează faptului că „până acum toate declaraţiile, inclusiv toate angajamentele cu caracter politic, nu sunt respectate”.
În noiembrie, preşedintele Putin ceruse Ministerului rus de Externe „să obţină pentru Rusia garanţii importante de securitate, pe termen lung”. Putin a declarat că aceste garanţii pot duce la evitarea „producerii unui conflict”. Putin a mai subliniat, la vremea respectivă, că una dintre „liniile roşii” pe care Occidentul nu trebuie să le încalce este extinderea NATO spre Est, în special către Ucraina.
Kremlinul vrea pact de securitate cu NATO
Moscova va propune NATO, în curând, garanţii de securitate valabile pentru toți semnatarii, anunța, la începutul lunii, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „Vom formula în curând propuneri concrete către colegii noştri occidentali şi sperăm că le vor lua în serios”, declara șeful direct al lui Riabkov, la conferinţa de presă organizată după încheierea reuniunii ministeriale anuale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
„Nici măcar nu doresc să mă gândesc acum că Occidentul ar refuza să studieze propunerea noastră”, adăuga şeful diplomaţiei ruse. El îl parafraza apoi pe Putin, amintind că obiectivul Kremlinului nu este să obţină garanţii speciale pentru Rusia, ci „garanţii colective”.
Aliații dau Rusiei cu flit
Același Lavrov a invocat pericolul extinderii NATO spre Est, drept principal motiv al izbucnirii unui posibil război la granița cu Ucraina, în timpul unei întrevederi avute de curând, la Stockholm, cu omologul său american, Antony Blinken. De cealaltă parte, șeful diplomației SUA a insistat însă că singurul risc al declanșării unei confruntări militare în regiune este amenințarea unei agresiuni a Rusiei, care a masat la frontiera sa cu Ucraina aproximativ 100.000 de militari.
Deocamdată, administrația de la Washington și NATO și-au asumat un angajament ferm în vederea apărării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Deși NATO nu are o prezență permanentă de trupe în Ucraina, aliații au dezvoltat legături strânse cu forțele ucrainene, inclusiv prin antrenamente, exerciții comune și vânzarea de sisteme de armament.
În aceste condiții, în mod evident, America și aliații săi nu-i vor acorda Rusiei drept de veto în privința ambițiilor Ucrainei de a adera la NATO și UE, chiar dacă vor încerca, în spatele ușilor închise, să determine guvernul de la Kiev să nu mai facă declarații incendiare pe această temă. „Doar Ucraina și 30 de aliați NATO vor decide momentul când Ucraina va fi gata să se alăture Alianței!”, declara recent secretarul general al blocului transatlantic, Jens Stoltenberg, cu câteva zile în urmă. „Rusia nu are drept de veto. Rusia nu are nimic de spus. Rusia nu are niciun drept să stabilească o sferă de influență, încercând să-și controleze vecinii!”, mai spunea el.
Motivul ascuns al rușilor
Deși tensiunile de la granița cu Ucraina au atins un maxim fără precedent, este puțin probabil ca Rusia să lanseze acum un atac, deoarece nu dispune de capacitățile logistice necesare pentru a susține o invazie de amploare în Ucraina, arată o analiză internă elaborată pentru oficialii și diplomații Comisiei Europene.
În schimb, este mult mai probabil ca Moscova să folosească mobilizarea trupelor pentru a-și exprima nemulțumirea crescândă față de intensificarea legăturilor militare dintre SUA, Marea Britanie și NATO cu Ucraina, precum și față de achiziționarea, de către Kiev, de noi arme sofisticate.
Chiar dacă Putin ar dori să invadeze și alte zone din Ucraina, el pare decis, deocamdată, să încerce îndeplinirea unui obiectiv mult mai realizabil: împiedicarea aderării vecinilor săi la NATO.
Foarte probabil, el crede acum că singura sa garanție de a ține Ucraina în afara NATO este să prelungească status quo-ul în Donbas, susținând un conflict înghețat asemănător celor din Transnistria, în Moldova, și din regiunile georgiene Osetia de Sud și Abhazia.
Putin știe că, din cauza angajamentului de apărare colectivă al NATO, devine practic imposibil pentru aliați să accepte un nou membru, blocat într-un conflict militar în plină derulare.
Tergiversarea actualei situații de către Rusia, prin impunerea unor condiții ce nu pot fi acceptate de SUA și NATO și consolidarea entității proruse de pe teritoriul ucrainean, poate îngheța la nesfârșit orice negociere de aderare a Ucrainei în structurile transatlantice.
„Lipsa de progres în soluţionarea politico-diplomatică a acestei probleme va face ca răspunsul nostru să fie militar şi tehnico-militar.”
Serghei Riabkov, ministrul adjunct de Externe al Rusiei