Parlamentul Rusiei îi oferă lui Putin un nou instrument militar: legea care permite intervenții armate în alte state provoacă îngrijorare în Europa. Kremlinul invocă „protejarea cetățenilor ruși” din străinătate
Parlamentul Rusiei, Duma de Stat, a aprobat o nouă lege care autorizează oficial folosirea forțelor armate ruse în afara granițelor țării pentru „protejarea cetățenilor ruși”. Măsura îi oferă, în practică, președintelui rus Vladimir Putin posibilitatea de a ordona intervenții militare în alte state sub pretextul apărării intereselor cetățenilor ruși aflați peste hotare, potrivit Euronews.
Potrivit documentelor publicate de Duma de Stat, proiectul legislativ a fost elaborat pentru a „proteja drepturile cetățenilor ruși în cazul arestării, reținerii, urmăririi penale sau altor forme de persecuție în baza deciziilor unor instanțe străine cu jurisdicție penală, fără participarea Rusiei”.
Decizia adoptată la Moscova vine într-un context internațional extrem de tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de deteriorarea relațiilor dintre Rusia și statele occidentale.
Oficialii ruși acuză Occidentul de „represiune” împotriva rușilor
Președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin, a declarat că „justiția occidentală s-a transformat într-o mașină represivă împotriva celor care nu sunt de acord cu deciziile impuse de oficialii europeni”.
În opinia acestuia, Rusia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a-și proteja cetățenii aflați în afara granițelor țării. Mesajul transmis de conducerea parlamentului rus a fost interpretat de mai mulți analiști drept un nou semnal că Moscova încearcă să legitimeze eventuale acțiuni militare externe.
Șeful Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Andrey Kartapolov, a susținut că legea este necesară pentru a combate ceea ce el a numit „campania de rusofobie scăpată de sub control în străinătate”.
Precedentul folosit de Putin în Ucraina și Crimeea
Argumentul „protejării cetățenilor ruși” nu este nou în strategia Kremlinului. Anexarea Crimeei și intervenția militară din estul Ucrainei din 2014 au fost justificate de Moscova prin necesitatea apărării populației rusofone și a cetățenilor ruși din regiune.
Același discurs a fost reluat și în februarie 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei. De atunci, conflictul a generat cea mai gravă criză de securitate din Europa din ultimele decenii.
Noua lege adoptată de parlamentarii ruși alimentează temerile liderilor europeni că Moscova ar putea folosi din nou aceeași justificare pentru noi intervenții militare în state vecine.
Europa și statele baltice privesc cu îngrijorare noua decizie a Kremlinului
Atacurile repetate cu drone și rachete asupra Ucrainei au dus deja, în mai multe rânduri, la încălcarea spațiului aerian al unor state membre NATO, ceea ce a determinat țările europene să își accelereze programele de înarmare și consolidare militară.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, avertiza încă din aprilie că măsurile restrictive adoptate recent de Kremlin, inclusiv controalele sporite asupra comunicațiilor online și blocarea unor aplicații populare de mesagerie, ar putea pregăti terenul pentru o nouă mobilizare militară și pentru o posibilă ofensivă extinsă.
Potrivit oficialilor ucraineni, printre țintele potențiale ale Moscovei s-ar putea afla nu doar Ucraina, ci și statele baltice, amenințate în repetate rânduri de Rusia după începutul războiului.
Între timp, mai multe state europene își reevaluează strategiile de securitate. Guvernul Suediei a anunțat recent că intenționează să creeze o nouă agenție de informații destinată combaterii amenințărilor externe, într-o mișcare influențată direct de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.