Este a treia formațiune politică apărută, începând cu 2006, desprinsă din PNL și fondată de lideri care au pierdut președinția partidului. PLD, PLR și, acum, Forța Dreptei. Primul a revenit în PNL, ca urmare a fuziunii cu PDL, iar PRL, devenit, între timp, ALDE, a rămas în afara Parlamentului, după alegerile din decembrie 2020. Apariția noii formațiuni a lui Ludovic Orban are loc exact în momentul în care, într-unul dintre dosarele privind achizițiile făcute în timpul pandemiei, sub Guvernul Orban, se află stenograme incendiare în care este invocat numele lui Ludovic Orban. Acesta din urmă se apără, spunând că nu a făcut nicio intervenție pentru încheierea de către UNIFARM a vreunui contract cu o anumită firmă sau cu alta.
Tribunalul București a urgentat, cu o săptămână, înregistrarea oficială a formațiunii fondate de Ludovic Orban. Inițial, fostul lider al PNL, împreună cu colegii săi parlamentari Violeta Alexandru și George Ionescu, promiseseră termen pentru acordarea personalității juridice a Partidului „Forța Dreptei” la data de 27 ianuarie 2022. Cererea a fost depusă la instanță în 20 decembrie 2021, însă, în data de 4 ianuarie 2022, Tribunalul București a admis solicitarea de a preschimba termenul de judecată pentru 14 ianuarie.
În ziua respectivă, judecătorul Secției a IV-a Civilă a amânat cauza, cerând părților să îndeplinească anumite obligații procedurale, procesul fiind reluat pe data de 20 ianuarie, vând cererea a și fost dezbătută. A doua zi, pe 21 ianuarie 2022, Tribunalul București a admis cererea și a dispus înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a noii formațiuni denumită „Partidul Forța Dreptei”.
În această cauză a intervenit un avocat, Vasile Fieraru, însă cererea de intervenție a acestuia a fost respinsă ca inadmisibilă. Hotărârea Tribunalului București privitoare la înființarea noului partid al lui Ludovic Orban nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel, în cinci zile de la comunicare. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, până în prezent nu a fost depusă nici acțiune în recurs.
Din trei „fii risipitori”, doar unul s-a întors „acasă”
Partidul lui Orban are pagină de internet și cont de Facebook, încă dinainte de a fi înregistrat oficial la Tribunal. Domeniul „forța-dreptei.ro” a fost înregistrat, la RoTLD încă din 14 decembrie 2021, adică cu mai bine de o săptămână înainte de depunerea cererii în instanță. Valabilitatea domeniului de internet este de un an, i-au fost alocate trei nameservere, iar deținătorul (registrantul) este o persoană fizică.
Noul partid al lui Ludovic Orban, din care înțelegem că vor face parte toți parlamentarii liberali care s-au dezafiliat, anul trecut, din grupurile PNL din Senat și Camera Deputaților, este ultimul dintr-o tripletă de formațiuni care, de asemenea, au apărut prin desprinderea din Partidul Național Liberal, la inițiativa unor foști președinți ai acestei formațiuni.
În 2006, a luat ființă Partidului Liberal Democrat, fondat de fostul președinte PNL Theodor Stolojan. Ulterior, acest partid a fuzionat cu PD-ul lui Traian Băsescu, condus oficial de Emil Boc, rezultând, în cele din urmă Partidul Democrat Liberal. În 2014, însă, atât PLD, prin PNL, cât și Theodor Stolojan au revenit la „matcă” printr-un proces de fuziune cu PNL, demarat în 2014 și încheiat în 2015.
În anul 2014, însă, din PNL s-a desprins o altă aripă, condusă de fostul președinte al formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu. Ruptura s-a produs tocmai ca urmare a fuziunii cu partidul lui Băsescu. Tăriceanu a fondat propria formațiune politică, denumită Partidul Liberal Reformaților (PLR) care, în 2015, a fuzionat cu Partidul Conservator, rezultând formațiunea ALDE. La alegerile din decembrie 2020, ALDE nu a reușit să facă pragul electoral. În prezent, Călin Popescu Tăriceanu nu mai are nicio calitate în cadrul acestui partid, formațiunea fiind curtată atât de către PNL, cât și de către Ludovic Orban să fuzioneze.
Scandalul achizițiilor de la UNIFARM și stenogramele incendiare de la dosar
În timp ce partidul lui Ludovic Orban se naște, apar informații bombă despre modul în care s-au făcut achizițiile, sub guvernul Orban, în perioada pandemiei. Antena 3 a prezentat, săptămâna trecută, stenograme incendiare din dosarul fostului director al UNIFARM, Adrian Ionel, în care apare, frecvent, pomenit numele lui Ludovic Orban. Adrian Ionel a fost trimis în judecată în două cauze, una privind un contract condiționat de o posibilă șpagă la aducerea unor măști din Turcia, iar altul vizează măști plătite și nelivrate. La DNA mai sunt încă 88 de dosare privind achiziții suspecte în pandemie, dosare în care sunt cercetate 40 de persoane.
În stenogramele din aceste dosare apar discuțiile lui Ionel cu reprezentanta firmei care a importat măști în perioada stării de urgență, Simona Ciulavu, o afaceristă despre care presa a dezvăluit că este apropiată a fostului premier de la acea vreme, Ludovic Orban. În ultima discuție dintre cei doi este invocat din nou numele lui Ludovic Orban și din cursul conversației reiese clar că Adrian Ionel a fost sunat de premierul de la acea vreme. „Simona Ciulavu: V-a sunat domnul prim-ministru, da? V-a sunat? Ați primit confirmarea? Primesc această cerere?/ Adrian Ionel: O aveți pe mail, trimisă. În cât timp vor ajunge cele 1.000.000 de măști și cele 100.000 de combinezoane? Asta este singura cantitate pe care am cumparat-o de la voi”.
Ludovic Orban neagă cu vehemenţă faptul că ar fi dat indicaţii directorului UNIFARM cu privire la achiziţiile făcute după izbucnirea pandemiei. „Nu am comandat nicio achiziţie publică, nu am sugerat, nu am recomandat parteneri, nu am cerut sub nicio formă să se deruleze contracte sau să nu se deruleze contracte. (…) Dar sunt obligat să răspund la nişte întrebări fără să spună cineva ceva concret. Singurul lucru concret pe care l-am văzut, am văzut că-s nişte bazaconii, că unii au spus că eu am o relaţie cu nu ştiu ce doamnă pentru simplul fapt că a lucrat şi la Primăria Capitalei, şi la Ministerul Transporturilor în perioada în care au am lucrat acolo. Eu nici nu cunosc persoana respectivă”, s-a apărat fostul premier, într-o emisiune televizată.