Incidentul aviatic din data de 7 ianuarie 2016 de pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" din Cluj, în care a fost implicată o aeronavă Blue Air, s-a produs atât din cauza vitezei mai mari a aparatului, înregistrată la aterizare, cât şi a acţionării sistemului de frânare cu o presiune inconstantă, în condiţiile în care pista era acoperită cu zăpadă umedă de aproximativ 1 cm, arată raportul final al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), dat publicităţii miercuri.
Potrivit sursei citate, incidentul a fost clasificat în categoria grave şi a constat în efectuarea unui zbor de filare prelungit, urmat de luarea contactului cu pista la o distanţă de aproximativ 700 de metri, măsurată de la pragul pistei 25 a Aeroportului Internaţional din Cluj.
Membrii comisiei de investigaţie au stabilit că direcţia vântului s-a numărat printre cauzele favorizante incidentului în care a fost implicată o aeronavă tip Boeing B737-430, înregistrată cu numărul YR-BAS, operată de Blue Air - Airline Management Solutions.
La aterizare, viteza de referinţă VREF a fost de 259 km/h, mai mare faţă de pragul recomandat de QRH (Quick Reference Handbook), de 239 km/h.
Pe lista neregulilor constatate au mai fost menţionate: redresarea aeronavei la înălţimea de 45 ft (aproximativ 13,7 metri), cu 25 ft (aproximativ 25 de metri) mai sus faţă de înălţimea recomandată de Boeing; pista acoperită, în proporţie de 51-100%, cu zăpadă umedă, posibil cu o grosime de aproximativ 1 cm.
În plus, piloţii nu au avut repere vizuale suficiente şi au acţionat pedalele sistemului de frânare cu o presiune inconstantă, menţionează raportul CIAS.
Pe de altă parte, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) recomandă operatorului Blue Air să revizuiască criteriile prin care se stabileşte componenţa unui echipaj atunci când urmează să efectueze un zbor charter pe un aeroport de destinaţie nou sau rar utilizat.
În acelaşi timp, se recomandă Aeroportului Internaţional "Avram Iancu" din Cluj să reverifice modul de funcţionare şi utilizare a sistemului de comunicaţie sol-sol, astfel încât să se asigure prioritatea în convorbiri a ATC Cluj TWR.
O altă recomandare vizează atât Romatsa, cât şi Aeroportul Internaţional 'Avram Iancu', care trebuie să stabilească o procedură comună prin care să optimizeze intervalul de timp dintre momentul eliberării pistei de către mijloacele de deszăpezire şi momentul aterizării unei aeronave, fără ca siguranţa zborului să fie afectată.
Investigaţia privind siguranţa zborului a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 794/2001 şi Regulamentelor Parlamentului European şi al Consiliului European din 20 octombrie 2010.
Pe data de 7 ianuarie 2016, un avion care efectua o cursă charter de la Bucureşti spre Barcelona şi transporta 116 de pasageri la bord a ieşit pe de pista Aeroportului Internaţional 'Avram Iancu' Cluj în timpul manevrelor de aterizare. Incidentul nu s-a soldat cu victime.
La scurt timp după incident, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj au deschis un dosar în care s-au cercetat împrejurările în care un aeronava a ieşit de pe pista Aeroportului Cluj-Napoca.
Conform unor informaţii apărute în mass-media, la vremea respectivă, directorul aeroportului din Cluj, David Ciceo, ar fi afirmat că piloţii aeronavei Blue Air au anunţat că nu au combustibil suficient şi vor să facă o aterizare de urgenţă.
În replică, reprezentanţii companiei Blue Air au solicitat directorului general al Aeroportului din Cluj să-şi retragă declaraţiile "eronate şi incriminante" la adresa operatorului aerian şi să prezinte scuze publice pentru "dezinformarea deliberată" a publicului.
Compania a reiterat faptul că aeronava implicată în incident a decolat de la Otopeni alimentată cu suficient carburant pentru a efectua misiunea de zbor, pentru a putea survola un timp limitat aeroportul de destinaţie şi pentru a ajunge la un aeroport de rezervă cu cel puţin rezerva minimă legală de combustibil.AGERPRES