După avertismentul primit săptămâna trecută din partea Comisiei Europene privind evoluţia economiei româneşti, acum a venit şi rândul Comisiei Naţionale de Prognoză să modifice în scădere previziunile. Faţă de prognoza de vară, publicată în iulie, când se anticipa o creştere a Produsului Intern Brut de 5,5% în 2018, comparativ cu 2017, în proiecţia de toamnă, publicată pe 9 noiembrie, CNP estimează o temperare a creşterii acestui indicator la doar 4,5%. De asemenea, creşterea industrială şi consumul final au fost ajustate în jos, în timp ce deficitul comercial se va adânci mult mai rapid. Toate aceste estimări negative pentru economia românească se vor suprapune în acest an peste o creştere a salariilor în sectorul bugetar de aproape 29%, iar anul viitor aceasta ar putea deveni şi mai mare.
Ajustarea creşterii economice în jos se bazează, în special, pe reducerea activităţii în industrie, unde producţia ar urma să crească, conform previziunilor de toamnă, doar cu 5%, după ce în iulie această creştere era estimată la 5,4%. Pentru 2019 se anticipează o creştere de 5,2%, după care se va intra pe trend descendent, ajungând până la 4,3% în 2021 şi la 4,5% în 2022. În schimb, sectorul construcţiilor ar urma să înregistreze o creştere de 1%, după ce anul trecut a consemnat o scădere de 2,7%. Totuşi, şi în acest sector se face simţită criza, după ce în vară prognoza CNP indica o creştere de 6%. Această scădere drastică este în strânsă legătură cu reducerea investiţiilor .
Investiţiile publice, departe de ţinta sumată
În primele nouă luni din 2018, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde de lei, în condiţiile în care investiţiile publice sunt stabilite pentru acest an la 38,5 miliarde de lei (4,2% din PIB). Astfel, gradul de realizare al programului investiţional asumat de Guvern este de numai 39,45%.
Pentru agricultură, prognoza a fost revizuită în sus, de la o creştere de 2,5% în iulie, la 8,3% în noiembrie. În intervalul 2018-2022, anul acesta ar putea fi pentru agricultură ultimul an cu o creştere consistentă, pentru că în 2019 se estimează o creştere de numai 1,8%, iar aceasta va ajunge în următorii ani la numai 1%.
Consumul umflă creşterea economică
Consumul va înregistra în acest an o creştere de 5,1%, după ce anul trecut a urcat cu 8,4%. Nivelul estimat pentru acest an a fost ajustat în sus faţă de prognoza din vară, când Comisia Naţională de Prognoză vedea o creştere a consumului final cu 4,2%. Consumul individual al gospodăriilor populaţiei urmează să fie de 5,4% în proiecţia de toamnă, faţă de 3,9% în cea de vară, în timp ce la nivelul administraţiilor publice, prognoza de toamnă indică o creştere de la 0,3% la 3%.
Deficitul comercial avansează mai rapid
În proiecţia de toamnă, CNP estimează că anul 2018 se va încheia cu un deficit comercial de 14,64 miliarde de euro, reprezentând 7,2%, după ce în vară prognoza indica un deficit de 14,61 miliarde de euro. Importurile vor continua să crească mai rapid decât exporturile şi în anii următori, astfel că în 2022 deficitul comercial ar urma să ajungă la 22,40 miliarde de euro, reprezentând 8,1%.
Sectorul bugetar se restructurează prin angajari
Sectorul bugetar va continua şi în următorii ani să fie cel mai atractiv angajator datorită sistemului de salarizare mult mai ofertant. Deşi Guvernul vorbeşte despre o restructurare a acestui aparat, numărul angajaţilor va creşte şi va ajunge de la 918.000 angajaţi în 2018 (fără personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională) la 961.000, în 2022. Chiar dacă în sectorul privat numărul angajaţilor va creşte mult mai rapid, de la 4,22 milioane în 2018 la 4,94 milioane în 2022, majorările salariale vor fi mult mai mari în zona bugetară.
Un cincinal între bugetari şi privaţi
Dacă în 2018, conform estimărilor de toamnă ale CNP, câştigul salarial mediu brut lunar în sectorul bugetar va fi de 5.505 lei, acesta va atinge 7.514 lei în 2022.Cea mai mare creştere ar urma să se înregistreze anul viitor, aceasta fiind de peste 14% comparativ cu acest an. În schimb, în sectorul concurenţial, unde foarte mulţi angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, câştigul salarial mediu brut lunar va fi în 2018 de 4.140 de lei şi va atinge 5.556 lei abia în 2022.