Salariul minim în România nu acoperă nevoile angajaților și ale familiilor acestora, existând diiferențe uriașe între țara noastră și celelalte state din UE, arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
"Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaţilor şi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Ţinând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări şi de situaţia materială foarte precară a atât de multor salariaţi, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aşa şi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creşterii salariului minim.
Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreţionare ale Guvernului, care au fost iniţial criticate şi, începând cu sfârşitul lui 2019, susţinute de pe poziţii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială şi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaţie în spaţiul public şi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, ţara cu unul dintre cele mai mici salarii minime şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană", arată documentul.
Statele din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri mari ale salariului minim în ultimul deceniu, iar țările mai dezvoltate, precum Germania ș Marea Britanie, au introdus un salariu minim la nivel naţional.
"În 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă pentru reglementarea adecvării salariilor minime naţionale, obiectivul central fiind asigurarea unui trai minim decent pentru toţi salariaţii din Uniune. Propunerea europeană nu vine de nicăieri, ci se bazează tocmai pe conştientizarea din ce în ce mai largă a importanţei salariului minim pentru asigurarea bunăstării generale. Foarte important, pandemia este văzută ca un motiv suplimentar pentru acest demers şi cu siguranţă nu ca un impediment", precizează analiza.
Salariul minim din România a crescut modest în 2020 și a înghețat în acest an.
"Deşi Legea 174/2020 prevede explicit ca fundamentarea politicii salariului minim să se facă în funcţie de coşul minim de consum pentru un trai decent, autorităţile au ignorat până acum această obligaţie legală în favoarea unor argumente fără temei empiric şi în dezacord total cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile la nivel european. Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie, potrivit căreia creşterea salariului minim produce automat inflaţie, şomaj şi muncă la negru, ducând firmele la pierzanie şi afectând iremediabil poziţia internaţională a ţării".