Un an, doi miniștri tehnocrați și o sumedenie de scandaluri. Cam așa se poate rezuma, foarte pe scurt, sistemul medical românesc, în 2016. Moartea bebeluşilor din Argeș diagnosticaţi cu sindrom hemolitic uremic (SHU), din cauze rămase încă neelucidate, criza dezinfectanţilor diluaţi şi ineficienţi din spitalele publice româneşti, blocarea totală a activităţii de transplant şi delapidarea casieriei spitalului Malaxa sunt doar câteva dintre momentele critice cu care s-a confruntat Sănătatea în ultimele 12 luni.
Anul acesta a început în plin scandal al infecţiilor nosocomiale, izbucnit în decembrie anul trecut, după ce s-a aflat că unele din victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma contactării unor bacterii periculoase din spitale. Deşi binecunoscute de responsabilii din sistem,“infecţiile corelate asistenţei medicale” au fost ascunse sub preș ani la rând. Ignorate, au devenit o adevărată bombă biologică. Autorităţile au confirmat, timid, existenţa infecțiilor intraspitaliceşti, însă, la momentul respectiv, nu s-a vorbit deloc despre corupţia la nivel înalt din Sănătate, care influenţează direct amploarea nosocomialelor, şi nici nu s-a luat nicio măsură pentru diminuarea acestora.
Trei copii morți, sursa îmbolnăvirii rămasă necunoscută
La grea încercare a fost pusă eficiența sistemului medical, în februarie, când cazul bebelușilor din judeţul Argeș diagnosticați cu sindrom hemolitic uremic (SHU) a ajuns în atenția opiniei publice. O fetiță în vârstă de un an, diagnosticată cu SHU, a murit la Spitalul „Marie Curie” din București, la începutul lunii februarie, încă două decese fiind înregistrate în următoarele săptămâni. Între timp, alte câteva zeci de copii au ajuns la București cu aceleași simptome, în vreme ce autorităţile au căutat în zadar sursa valului de îmbolnăviri.
O posibilă cauză a îmbolnăvirilor a fost anunţată la sfârșitul lunii februarie, când s-a aruncat vina asupra toxinei produsă de anume o tulpină a bacteriei E-coli şi asupra unui producător local de lactate, iar o altă ipoteză oficială fost folosirea unor vaccinuri neautorizate. Controalele efectuate în timpul scandalului au identificat o serie de disfuncționalități la Spitalul de Pediatrie din Pitești, unde fuseseră internați inițial unii dintre bebelușii cu SHU, dar și o comunicare ineficientă la nivelul Direcției de Sănătate Publică Argeş. Cu toate acestea, cauzele exacte şi sursa valului de îmbolnăviri a rămas un mister, autoritățile oferindu-le părinților disperaţi doar posibile ipoteze.
Dezinfectanţii diluaţi de 10 ori
Cu toate că, de mai mulţi ani, existau indicii că biocidele folosite în unele spitale nu se conformează standardelor cerute, criza dezinfectanţilor diluaţi, achiziţionaţi de la firma Hexi Pharma şi folosiţi pe scară largă în sistemul sanitar autohton, a apărut pe fondul investigaţiilor despre infecţiile nosocomiale. Anchetele jurnalistice au relevat, printre altele, că biocidul folosit în peste 2.000 de săli de operaţie din România avea o substanţă activă diluată de 10 ori, dar şi că statul român nu verifica niciodată în laborator dezinfectanţii din spitale. Singura verificare ce se făcea asupra dezinfectanţilor comercializaţi era făcută de Unilab, o firmă aflată sub acelaşi management ca şi Hexi Pharma.
Blocarea transplantului de organe
Un scandal imens, izbucnit pe final de an, între Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT) a dus la blocarea totală a activităţii de transplant de organe. Nicio astfel de procedură nu s-a mai făcut, timp de câteva săptămâni, fapt fără precedent în Români, cea mai gravă consecinţă fiind creşterea mortalităţii în rândul pacienţilor.
Un caz de corupţie fără precedent în Sănătate
Finalul lunii noiembrie vine cu un alt scandal în sistemul medical. O investigație jurnalistică scoate la iveală nereguli grave la Spitalul Malaxa din Capitală, iar două săptămâni mai târziu directorul unității medicale este arestat preventiv pentru luare de mită și delapidare, ambele în formă continuată. Manager de 9 ani al spitalului bucureștean, Florin Secureanu a conceput și a pus în aplicare o schemă prin care, timp de peste șapte ani, a sustras aproape zilnic sume de bani din casieria unității medicale pe care a condus-o, potrivit procurorilor DNA. Mai exact, Secureanu a scos de 1.075 de ori bani din casierie, iar suma delapidată se apropie de două milioane de lei. Anchetatorii spun și că Secureanu a acordat contracte direct, fără licitație, unei societăți comerciale. În schimbul acestora, compania în cauză ar fi achitat 800.000 de lei unei agenţii de turism pentru 470 de excursii făcute de Secureanu şi apropiaţii săi în Europa, America, Asia și România.
Pe fondul multiplelor scandaluri din primăvară, ministrul Sănătăţii de atunci, Patriciu Achimaş-Cadariu, a demisionat. Acesta a susţinut însă că, de fapt, criza dezinfectanţilor a fost una „fabricată”, menită să-i distrugă reputaţia. După interimatul asigurat de premierul Dacian Cioloş, portofoliul Sănătăţii a fost preluat de un alt ministru tehnocrat, Vlad Voiculescu.
Cele opt decese cauzate de rujeolă, pe fondul nevaccinării, transformarea în cobai a sute de pacienţi cu boli psihice, reţinerea „zeului” ortopediei pediatrice, medicul Gheorghe Burnei, suspectat de luare de mită şi experimente neautorizate pe copii sunt alte momente de criză care au marcat sistemul sanitar în acest an.
În perioada ianuarie - martie 2016, au fost verificate sute de unităţi medicale din România, iar în urma controalelor trei spitale au fost închise şi la alte trei a fost suspendată activitatea