Pe lista pregătită de minister figurează inclusiv aurul, un metal care nu se mai extrage la noi din 2005, pe motiv că zăcămintele sunt epuizate. Anunțul ministrului Finanțelor, Lucian Boloș, vine în plin proces al statului român cu compania canadiană Gabriel Resources, al cărei proiect de extragere a aurului de la Roșia Montană a fost blocat de justiție ca urmare a protestelor activiștilor de mediu, iar acum România riscă să plătească penalități de 6,7 miliarde de dolari. De asemenea, alte proiecte pentru extragerea aurului din Munțiii Apuseni blocate în ultimii ani de justiție după intervenția activiștilor de mediu sunt cele ale companiilor Samax, la Rovina, și Deva Gold, la Certej. Specialiștii consultați de cotidianul Jurnalul spun că suma de 10 milioane de euro avansată de ministrul Finanțelor este insignifiantă și nu poate rezolva nimic.
Exploatarea minereurilor neferoase, precum cuprul, argintul şi aurul şi activităţile de prelucrare a acestora vor face obiectul unei scheme de ajutor de stat, proiectele urmând să aibă un buget consistent, de peste 10 milioane de euro, a declarat vineri, la Oradea, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. „Avem în pregătire o schemă de ajutor de stat pentru exploatarea minereurilor neferoase, pentru că România are zăcăminte bogate de minereuri neferoase pe care le putem exploata şi este o formă de sprijin pentru producţia industrială, care vedem trimestru de trimestru că nu înregistrează un trend prea bun”, a afirmat Boloş. Banii ar urma să vină de la bugetul de stat, după cum a subliniat ministrul, pentru că fonduri europene pentru astfel de scheme se obțin foarte greu.
Cuprul este de departe cel mai mare zăcământ de neferoase pe care îl are România, de peste 700.000 de tone, apoi argint, aur şi toate celelalte metale neferoase.
Ce spune Gabriel Resources
În procesul de arbitraj deschis în 2015, la Washington, compania Gabriel Resources a acuzat statul român că i-a produs pagube financiare din cauza blocării proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană, în județul Alba.
România ar fi încălcat, spune compania canadiană, acordurile de promovare și garantare reciprocă a investițiilor cu Canada, respectiv cel cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord. „Acțiunile și omisiunile României au frustrat și împiedicat implementarea proiectului, inclusiv prin impunerea unor întârzieri administrative nejustificate în procesul de autorizare, impunerea unor cerințe legale netransparente și schimbătoare, politizând procesele legale și administrative aplicabile”, transmitea compania în motivarea acțiunii.
„România a cerut (companiei) să cheltuiască sume importante prin RMGC (Roșia Montană Gold Corporation, compania înființată de Gabriel Resources pentru dezvoltarea proiectului de la Roșia Montană - n. red) pentru activități de minerit și facturi în relație cu licența de exploatare și drepturile de proprietate asociate”, mai adaugă reprezentanții Gabriel Resources.
Aceştia au reclamat că RMGC ar fi fost „expropriată” de posibilitatea de a derula proiectul, fără a primi vreo compensaţie şi nu și-a putut valorifica licența de exploatare a zăcămintelor de aur și argint de la Roșia Montană.
Și proiectul Samax, blocat
În decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj a decis că autoritățile de mediu nu au eliberat legal autorizațiile de specialitate pentru ca firma Samax să poată exploata aurul la Rovina. În urma solicitării ONG-urilor de mediu Mining Active Watch și Asociația Declic, proiectul, care trebuia să exploateze 180 de tone de aur, a fost blocat. În acel moment, valoarea aurului de la Rovina, județul Hunedoara, era estimată la 12 miliarde de euro. Judecătorii au decis suspendarea definitivă a avizului de mediu pentru planul urbanistic, document fără de care compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România, nu poate obține autorizațiile de construire pentru începerea proiectului minier. Reamintim că inițial magistrații de la Tribunalul Cluj au respins suspendarea proiectului și au considerat că exploatarea minieră are autorizațiile legale.
Proiectul de la Certej, tras pe dreapta
Un alt proiect pentru extragerea aurului era cel de la Certej, tot în județul Hunedoara. De aici compania Deva Gold (un joint-venture între compania canadiană Eldorado Gold şi compania de stat Minvest Deva) voia să extragă circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la aproape două miliarde de euro în urmă cu câțiva ani. Totul s-a blocat după ce în septembrie 2019 Curtea de Apel Cluj a blocat proiectul printr-o sentinţă definitivă. Ea a anulat Planul Urbanistic Zonal emis încă din 2010 de către Consiliul Local al comunei Certej, precum și Avizul de mediu, emis în același an.
Probleme de mediu la Cupru Min
La exploatarea Roşia Poienii din judeţul Alba, care aparţine companiei Cupru Min, sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României. Compania are însă grave probleme de mediu și riscă să-i fie oprită activitatea în orice moment de către autoritățile de mediu, au declarat pentru cotidianul Jurnalul surse din industria minieră. Nici rezultatele financiare ale companiei nu mai arată așa bine ca în anii trecuți pentru că înregistrează costuri foarte mari, iar producția de minereu de cupru a scăzut. Sursele consultate de Jurnalul au declarat că la ora asta compania înregistrează niște costuri energetice extrem de mari, din cauza celor patru mori de măcinat minereul. „Retehnologizarea companiei a fost trecută pe linie moartă. O moară de măcinat minereu costă 2-3 milioane de euro. Dacă luăm în calcul adaptarea ei la necesități și montajul, costurile se dublează. Să nu uităm că la Cupru Min sunt patru astfel de mori. Cele 10 milioane de euro nu ajung nici măcar pentru această operațiune. Asta ca să nu mai vorbim despre investițiile mari de mediu pe care cei de aici trebuie să le facă urgent”, au mai spus sursele citate.
Turcii sunt în continuare blocați la Moldomin
Exploatarea de la Moldova Nouă din cadrul Moldomin, unde se regăsesc 30% din rezervele de cupru ale României, era a doua ca importanţă, după cea de la Roşia Poienii. Înainte de 1989 de aici se obţineau anual 12.000 tone de cupru metal (prelucrat), 200.000 de tone de pirită, 80.000 de tone de sulf, 20 kg de aur şi 300 kg de aur. În urmă cu aproape trei ani, turcii de la ETI BAKIR cumpărau falimentara companie de exploatare a minereului de cupru Moldomin. Ei preluau o societate care era de 10 ani în lichidare și promiteau să o repună rapid pe picioare. În plus, urmau să fie create circa 1.000 de locuri noi de muncă. După euforia achiziției, turcii au început să-și dea seama că s-au implicat într-o afacere extrem de complicată, cu grave probleme de mediu și în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor. Odată cu achiziționarea Moldomin, turcii au fost asigurați că nu există probleme juridice legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor. Cel puțin așa apărea în caietul de sarcini al licitației, ignorându-se însă faptul că în zonă existau terenuri care nu aparțineau Moldomin și care blocau exploatarea dacă nu se ajunge la un acord cu proprietarii. Lucru care, de altfel, s-a și întâmplat. Odată intrați în acest hățiș al drepturilor de proprietate, turcii nu au reușit nici astăzi să iasă din el.
Praful s-a ales de industria neferoasă
Industria de prelucrare a minereurilor neferoase a fost de mult pusă pe butuci. Combinatele Phoenix din Baia Mare, Ampelum Zlatna, Elcond Zalău ( fosta Industrie a Sârmei) și Copșa Mică au fost închise de mult, nu înainte de a trece prin privatizări dubioase. În aceste condiții, România este nevoită să exporte concentrat de cupru, care conţine şi aur, și să importe pe bani grei cupru şi produse finite. În 2017, Ministerul Economiei anunța că vrea să schimbe această situaţie, astfel încât România să aibă în câţiva ani un nou combinat de prelucrare a concentratului de cupru. Un proiect care va costa câteva sute de milioane de euro dezvoltat în jurul Cupru Min. Investiţia, care potrivit unor surse ar fi fost de circa 300 de milioane de euro, intra în faza de realizare a studiului de oportunitate, el urmând să fie făcut de primăria Zlatna. Anii au trecut, iar acest proiect a fost dat uitării.
Discuția despre construirea unui combinat de prelucrare a minereurilor a fost reluată în 2021. Specialiștii spuneau că ar fi nevoie de circa 100 de milioane de euro pentru construirea unei unități și o cantitate minimă de 120.000 tone de concentrat care să fie prelucrat anual pentru a atinge pragul de rentabilitate. Proiectul nu a mers mai departe de faza discuțiilor
Proiectul de reomologare a resurselor minerale, blocat
Ultima evaluare a resurselor minerale ale României a avut loc înainte de 1989. Între timp, nevoia tot mai mare de materii prime a dus la exploatarea masivă a acestora, iar pe de altă parte au fost descoperite noi zăcăminte, ceea ce face ca astăzi să nu se mai știe cât înseamnă această bogăție. Tocmai de aceea, la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) fusese demarată în 2020 o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, după care se trecea la cele de ape minerale şi petrol. Care este valoarea acestor zăcăminte în bani este greu de cuantificat, dar pentru specialişti valoarea unui zăcământ este dată de mărimea şi calitatea lui. Proiectul început în forță de ANRM s-a blocat însă rapid și așa a rămas până în ziua de azi.