Măsurile propuse pentru reforma Sănătății se axează în special pe o reașezare a sistemului de sănătate și a serviciilor, „cu o orientare mult mai accelerată către ambulatoriul de specialitate și către spitalizarea de zi”, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. Demnitarul a mai precizat, ieri, că este vorba de peste 70 de măsuri care „vin în sprijinul pacienților și al colegilor medici”, unele urmând să fie aplicate chiar de la începutul lunii august, iar restul până la finalul acestui an. Mai exact, este vorba de peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerului Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS.
„Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit, încât nu ne mai permitem să facem doar reforme punctuale, este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el”, a ținut să sublinieze ministrul Rogobete.
„Vom majora punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic”
Concret, una dintre măsuri urmărește orientarea pacienților din zona de spitalizare continuă spre ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi.
„Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi fără a plăti și fără a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate. Din acest motiv vom majora punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate de la o valoare de 5 lei, cât este astăzi, neactualizată de peste 10 ani de zile, la 6,50 lei de la 1 august și la 8 lei de la 1 ianuarie. Acest lucru va duce la creșterea, sperăm noi, semnificativă a numărului de intervenții de diagnostic și de tratament care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate”.
Toți medicii trebuie „să asigure ore în ambulatoriul de specialitate”
Încă din prima săptămână de mandat, ministrul Sănătății a spus că a afirmat că „programul în ambulatoriul de specialitate din spitalele publice trebuie crescut până la ora 8 seara”, iar măsura prinde acum contur.
„Venim cu o măsură foarte simplă: flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care toți medicii din secțiile spitalului, indiferent de titulatura didactică, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii, fără a fi condiționați de un program prestabilit de ore”, a mai spus Rogobete.
Înființarea „spitalelor strategice”
Deoarece „avem multe spitale în România care nu mai pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie”, ministrul Sănătății propune „un set de măsuri”, printre care și revizuirea metodologiei și a criteriilor obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competențe, complexitatea cazurilor și dotare, precum și „definirea unor noi categorii de spitale, și anume: spitale strategice”: „Acele spitale care pot răspunde tuturor nevoilor medicale, în special în situații de urgență. Și aici mă refer la spitale care pot asigura politraume, care pot asigura tratamentul adecvat al pacienților cu AVC, al pacienților cu infarct miocardic acut, al pacienților nou-născuți critici, acele secții de ATI, neonatologie, spitale care își pot crește rapid capacitatea de răspuns a secțiilor de anestezie, terapie intensivă și a blocului operator, în cazul în care situația o impune”.
Instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor fictive
Ministrul Sănătății a subliniat, de asemenea, că există multe situații în care unitățile sanitare - atât publice, cât și private - au decontat multe servicii, „deși ele nu s-au întâmplat niciodată”.
„Motiv pentru care venim cu o măsură destul de grea, dar nu imposibil de aplicat, și anume instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale”, în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor de asigurări și ale Ministerului Sănătății raportează servicii care nu au fost efectuate, iar unitatea medicală respectivă nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidențelor proprii.
„Sancțiunea nu va fi în amenzi. Sancțiunea va fi o sumă stabilită printr-un procent mare de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii decontate fictiv. Pe scurt, Casa nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară, publică sau privată, dacă sunt identificate astfel de cazuri de fraudare, până la urmă, a sistemului și de decontare fictivă a serviciilor”.
În cazul internărilor fictive, ministrul a anunțat sancțiuni administrative: „încetarea contractului de administrare al șefului de secție și încetarea contractului de muncă al medicului care internează fictiv un pacient”.
„Eficientizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți, nu înseamnă că vom lăsa spitalele fără resurse”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății
„Sistemul nostru de sănătate a cumulat probleme mari în ultimii ani. Sunt două aspecte majore care afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor. Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS au ajuns la 16% din veniturile din bugetul de stat, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. (...) A doua problemă majoră este că această creștere importantă pe componenta de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților”, a declarat, ieri, premierul Ilie Bolojan.