În această săptămână, creștinii merg la biserică pentru slujbele speciale, numite denii, participă la rugăciuni pentru iertarea păcatelor și țin post pentru a întâmpina Învierea Mântuitorului Iisus Hristos cu sufletul curat.
Obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare
Curățenie generală – se spală geamurile, se face curat în curte și reparații î gospodărie. În prima zi se doct toate hainele la aerisit.
Muncile câmpului – săpatul, semănatul sau torsul sunt permise doar în primele trei zile ale săptămânii, după care familia se concentrează pe pregătirile pentru Paște.
Joia Mare – ouăle sunt vopsite în roșu, simbol al sângelui Mântuitorului. Se aprind lumânări și se fac rugăciuni pentru sufletele celor morți, iar seara are loc slujba Prohodului. În Oltenia, copiii primesc ouă fierte pentru vopsit și colindat.
Vinerea Mare – zi de odihnă și post negru. Gospodinele nu au voie să coacă sau să spele, să coasă sau să sacrifice animale. Se crede că lucrurile făcute în această zi nu vor avea rod. Unele tradiții spun că alergarea desculț prin rouă aduce sănătate tot anul, iar folosirea urzicilor și a oțetului este interzisă, simbolizând suferința lui Iisus pe cruce.
Sâmbăta Mare – pregătirea mâncărurilor tradiționale pentru Paște, precum friptură, drob, sarmale, salată de boeuf, pască și cozonac.
Credință și simboluri
Săptămâna Patimilor este momentul în care tradiția se împletește cu religia, iar credincioșii respectă obiceiuri pentru a le aduce sănătate, belșug și iertarea păcatelor.
De la curățenie la pregătirea mesei de Paște, fiecare gest are o semnificație simbolică, amintind de sacrificiul și Învierea Mântuitorului, notează a1.ro.