Franţa, Germania, Italia, Letonia, Olanda şi Spania au adoptat o declaraţie comună prin care cer înfiinţarea unei noi autorităţi de supraveghere care să preia de la statele membre ale UE autoritatea pentru combaterea spălării de bani. Cele şase ţări consideră că este nevoie de un organism de supraveghere central pentru a opri fluxurile de bani murdari din sistemul financiar al uniunii.
Iniţiativa a apărut după o serie de scandaluri legate de băncile europene. Mai multe instituţii de credit au fost închise în Letonia, Malta şi Cipru, pentru spălare de bani, iar bănci mari din ţările baltice şi din nordul Europei au fost implicate în tranzacţii de miliarde de euro cu bani murdari, prin filiala din Estonia a Danske Bank - un scandal la nivel continental.
Necesitatea unei autorităţi europene este susţinută de istoricul multor eşecuri ale organismelor naţionale de supraveghere, care ar fi trebuit să identifice şi să blocheze spălarea de bani, se arată în declaraţia celor şase ţări. "Când sunt în joc interese financiare mari, există riscul ca supraveghetorii naţionali să fie influenţaţi direct sau indirect de instituţiile supravegheate sau de grupuri de interese", afirmă documentul.
Statele semnatare apreciază că pentru combaterea spălării de bani ar putea fi înfiinţată o nouă organizaţie sau ar putea fi extinse atribuţiile Autorităţii Bancare Europene (EBA). Anul acesta, UE a acceptat ideea revizuirii mandatului EBA în direcţia respectivă, reaminteşte Reuters, însă reforma propusă de comisarul european pentru finanţe, fostul premier leton Valdis Dombrovskis, a fost considerată rapid ca insuficientă.
Declaraţia celor şase state marchează o schimbare a poziţiei Germaniei, care s-a opus până acum unor schimbări mai ambiţioase, cerute de câteva luni de Franţa, Italia şi Spania. Documentul cere, totodată, noi reglementări împotriva spălării de bani, după ce legislaţia europeană în materie a fost revizuită deja de cinci ori - ultima oară, în urmă cu un an.
Apreciind că reformele de până acum nu au fost ferme, cele şase ţări susţin că reglementările existente trebuie incluse într-o lege unică, aplicabilă în toate statele membre ale UE, şi eliminarea posibilităţii actuale de adaptare a legislaţiei europene în materie la prerogativele naţionale. Astfel de adaptări au permis deja aplicarea mai îngăduitoare a regulilor în mai multe state, care - arată declaraţia comună - ar putea oferi "oportunităţi de arbitraj" pentru a atrage firme din domeniul financiar.
Miniştrii europeni de finanţe au discutat deja, luna trecută, despre reforma legislaţiei împotriva spălării de bani, iar o nouă reuniune pe această temă este programată în decembrie, când se aşteaptă adoptarea unei poziţii comune la nivelul UE. Preşedinţia finlandeză a Uniunii a pregătit în octombrie un proiect de rezoluţie care ar putea fi adoptat luna viitoare; potrivit Reuters, schimbările prevăzute sunt în mare măsură similare cu cele propuse în declaraţia comună a celor şase state.