Săptămâna aceasta a debutat cu un nou scandal nemediatizat, la Ministerul Economiei. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) reclamă implicarea unui grup de interese care a încercat de mai multe ori să modifice legea OMD-urilor, pentru a servi unor asociații sau persoane și nu scopului comun. Conflictul de săptămâna aceasta a avut la bază încercarea se redefinire a OMD-ului, în contextul avizării organizației de la Sibiu, deși multe alte asociații din țară și-au pregătit depunerea documentației pentru a deveni OMD, conform actualului cadru legislativ. În urma unei dezbateri aprinse de la Ministerul Economiei, legea a rămas neschimbată, dar cei implicați spun că vor mai fi încercări de modificare, până se va ajunge la ceea ce dorește de la început acel grup de interese.
Noua Organizație de Management al destinației Sibiu a obținut avizul pentru înființare, după ce la Ministerul Economiei a fost un scandal monstruos, legat de noi modificări legislative care s-ar fi dorit a fi introduse, sub acest pretext. Încercarea de modificare a legii OMD-urilor a stârnit nemulțumirea președinților celorlalte asociații de management al destinației (AMD-uri) care își pregătesc documentele pentru a se transforma în OMD-uri, dar și revolta FPTR, asociație patronală a hotelierilor, care a transmis către Ministerul Economiei o adresă pentru a arăta neregulile demersului de modificare a legii, în cadrul procedurii de dezbatere publică.
Astfel a fost oprit proiectul de Ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului privind modificarea și completarea Procedurii de avizare a organizaţiilor de management al destinaţiei.
FPTR a menționat faptul că, deși în cadrul dezbaterii publice organizate de minister, patronatul a prezentat argumente privind numeroasele neconcordanțe și încălcări ale prevederilor OG nr. 58/1998 privind organizarea și funcționarea organizațiilor de management al destinației, ministerul a refuzat solicitarea de prelungire a perioadei de dezbatere publică și de acordare a unui termen suplimentar pentru analizarea tuturor propunerilor formulate.
De asemenea, FPTR a reclamat „modul discreționar în care au fost conduse discuțiile în cadrul dezbaterii publice de către cei trei directori care ocupă funcțiile respective prin exercitare temporară”, solicitând dezbateri suplimentare pe această temă.
Avizul s-a acordat discreționar
Organizația de la Sibiu a obținut avizul pentru a se transforma în OMD, în urma scandalului din minister, chiar și fără să se mai modifice legea, însă alte organizații nu au putut deveni OMD-uri, deși îndeplineau criteriile prevăzute de OG nr. 58/1998. Organizația de la Sibiu este cunoscută ca una dintre cele mai performante, dar și cea din Prahova era performantă și îndeplinea criteriile, însă nu i s-a aprobat transformarea în OMD, iar organizația a trebuit să fie creată de la zero, deși toate asociațiile județene ar fi trebuit să primească aviz în 30 zile pentru a deveni OMD-uri, după modificarea legislativă din 2022. Cei din Prahova sunt foarte nemulțumiți de situație, mai ales pentru că după modelul lor de funcționare s-a scris legislația OMD, inclusiv statutul acestor organizații.
Guvernul Bolojan a accentuat discordia
Grupul de interese despre care se vorbește în acest context încearcă să obțină anumite modificări ale legii OMD-urilor încă din anul 2017, ideea de bază fiind crearea unui mare OMD național care să ia bani de la toate celelalte, să înlocuiască departamentul de Promovare a turismului din Ministerul Economiei și atribuțiile acestuia, având conducere din mediul privat, cu pondere de 51% în parteneriatul public-privat care stă la baza constituirii acestui tip de organizație.
Încă din iulie 2025, în Guvernul Bolojan au fost luate unele decizii care au agravat problemele din turism, la propunerea fostului ministru al Economiei Radu Miruță (USR). Astfel, finanțarea pentru târgurile de turism urma să fie blocată, până la înființarea OMD-ului național.
Atunci, prima care a criticat propunerea lui Miruță a fost Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), pentru că urma să se taie bugetul pentru promovarea României și să se elimine participarea la târgurile internaționale de turism.
Ministrul Economiei a explicat, ulterior, că vor mai fi participări la târguri atunci când promovarea se va eficientiza și va fi făcută de profesioniști - adică de viitorul OMD național care a fost prevăzut și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mai este nevoie și de o modificare a legii OMD-urilor, pentru a trece majoritatea - 51% contribuții și reprezentativitate - la mediul privat. Fără această modificare, ce va trebui să se voteze în Parlament, Curtea de Conturi ar interzice în continuare inițiativele venite din partea mediului privat, așa cum s-a întâmplat până acum și cu materialele de promovare făcute la nivel ministerial.
Vicepremierul care a susținut OMD-ul național
Situația are legătură cu prezența în Guvern a vicepremierului Dragoș Anastasiu (demisionar în urma declarației despre „șpaga de supraviețuire”). Acesta a susținut înființarea OMD-ului național, încă din anul 2017, vorbind despre nevoia unei astfel de structuri care să preia promovarea României ca destinație.
Până în anul 2017, banii pentru promovare se plăteau prin Ministerul Dezvoltării, dar de atunci au existat mai multe blocaje, în urma unui control din 2016 al Curții de Conturi care a raportat o „gaură” de peste un milion de euro pentru birourile externe de turism, cheltuieli nejustificate și alte nereguli.
În ultimii 20 de ani, turismul a fost reprezentat, la nivel de Guvern, prin Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), integrată în Ministerul Dezvoltării sau în Ministerul Economiei. Ministerul Turismului a fost înființat în anul 2017, dar s-a renunțat la instituția de sine stătătoare după 2020, intrând înapoi, în componența Ministerului Economiei, iar ANT a fost desființată.
Astăzi, Turismul este integrat tot în Ministerul Economiei, dar foarte multe voci din mediul privat susțin scoaterea cu totul a acestui sector din sfera instituțională, astfel încât atribuțiile ministerului sau ale fostului ANT să fie preluate de OMD-ul național și controlate de mediul privat, nu de stat. În acest fel, cred reprezentanții mediului privat, se va reuși promovarea României de către profesioniști, dar cei care se opun spun că profesioniștii ar urma să fie aceiași care împărțeau și banii de promovare ai Ministerului Dezvoltării, fiind în același grup de interese care cere crearea OMD-ului național, încă din 2017.
Controalele Curții de Conturi s-ar putea elimina
Există, totuși, un argument solid în susținerea OMD-ului național, anume faptul că promovarea României ca destinație turistică e îngreunată de controalele Curții de Conturi, de peste două decenii. Gestionarea banilor în sectorul privat ar elimina acest inconvenient și s-ar putea introduce inovația necesară unei promovări eficiente.
Bugetul statului ar trebui să fie redirecționat și controlat de mediul privat - ceea ce trebuie să fie mai întâi legiferat, pentru viitorul OMD național. Această structură a fost inclusă și în PNRR, ca necesitate de înființare, ceea ce înseamnă că a devenit obligatorie o nouă modificare a legii care din anul 2018 s-a mai schimbat de 8 ori, tot din dorința aceluiași grup de antreprenori de a ajunge la această formulă de coordonare a Turismului.