Scrisoarea Ecaterinei Andronescu prin care îi cere lui Liviu Dragnea să demisioneze de la conducerea PSD astfel încât „să nu dea foc ţării” este una dintre multele rebeliuni din interiorul social-democraţilor cărora Dragnea a trebuit să le facă faţă. Pe lângă revoltele orchestrate de foştii premieri Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, au mai existat încă două situaţii în care autoritatea lui Dragnea a fost contestată şi, de fiecare dată, represaliile acestuia au fost dure.
„Pasul la ofsaid” făcut de Ecaterina Andronescu este o reţetă aplicată des, în care înlăturarea liderului se face profitând de o situaţie personală dificilă a acestuia şi invocând faptul că partidul nu trebuie să sufere din această cauză. Până acum însă, niciun lider al PSD nu i-a dat dreptate pe faţă Ecaterinei Andronescu. Mai mult, reacţiile au virulente. Cumva surprinzătoare în condiţiile în care fostul ministru al Educaţiei se bucură de o imagine bună în partid, obţinută şi prin faptul că până acum aceasta şi-a îndemnat colegii la moderaţie şi a evitat să se situeze nenuanţat într-o tabără sau alta. Ceva mai diplomaţi au fost cei din PSD Hunedoara care, deşi îşi confirmă sprijinul pentru Dragnea, s-au ferit de cuvinte tari: „Ecaterina Andronescu a fost un om de partid, un om care a susţinut mereu unitatea şi stabilitatea (...) Astfel de evenimente, cum este şi scrisoarea doamnei senator, sunt inevitabile la acest nivel.” Încercarea Ecaterinei Andronescu de a profita de scandalul generat de intervenţia jandarmilor la mitingul din 10 august a fost grevată de faptul că solicitarea ei a survenit la numai o zi dupa ce preşedintele Iohannis făcuse un apel la membrii PSD să se distanţeze de cei care îi conduc în momentul de faţă, lucru observat de către primarul sectorului 5, Daniel Florea. Astfel că Dragnea are şanse mari să scape şi a treia oară de contestatarii care l-au atacat într-un moment de dificultate. Prima dată s-a întâmplat după eşecul lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din 2014, când Dragnea era preşedinte executiv. Tandemul Ponta-Dragnea a înăbuşit previzibila sa contestare internă prin forţarea excluderii, pe 27 noiembrie 2014, a lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, adversari mai vechi ai lui Ponta, şi a lui Dan Şova, care spera de mai multă vreme să ajungă preşedintele PSD în detrimentul lui Dragnea, în eventualitata în care Ponta ar fi ajuns şeful statului. Liviu Dragnea a supravieţuit şi condamnării sale definitive în dosarul Referendumul. Atunci cel care a ieşit la atac a fost chiar mâna sa dreaptă, preşedintele executiv Valeriu Zgonea. Şi acesta a ales să provoace furtuna printr-o scrisoare deschisă, publicată pe 24 aprilie 2016. „PSD e un partid de oameni onesti si serioși, care nu merită să ducă povara unei imagini afectate de problemele unor lideri, indiferent cine sunt aceștia. Acesta este dreptul lor. Și nu o abstracție”, scria Zgonea. Trei zile mai târziu era exclus din partid, fără ca vreun alt fruntaş social-democrat să se solidarizeze cu el. În documentul care justifica excluderea, lui Zgonea i se imputau „manifestări individualiste” şi că „nu a respectat disciplina democratică a PSD”. Zgonea pierduse partida pentru că a subestimat capacitatea social-democraţilor de a se solidariza faţă de condamnarea lui Dragnea care, la nivel simbolic, era o condamnare a partidului pentru modul în care acţionase la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Astfel că singura revoltă anti-Dragnea de succes a fost cea a lui Mihai Tudose atunci când a forţa înlăturarea din cabinetul său a vicepremierului Sevil Shhaideh şi a ministrului Rovana Plumb, ca urmare a scandalului Belina. Însă bătălia finală tot de către Dragnea a fost câştigată câteva luni mai târziu.
Excepţia Tăriceanu
Specularea cu succes a unui moment dificil al conducerii partidului i-a reuşit lui Călin Popescu-Tăriceanu, odată cu ruperea USL în februarie 2014. Conducerea PNL, în frunte cu Crin Antonescu, a decis atunci retragerea miniştrilor liberali din guvernul Ponta. Tăriceanu, în dizidenţă deschisă faţă de Antonescu de mai multă vreme, i-a adunat în jurul său pe liberalii nemulţumiţi de decizia conducerii şi s-a întâlnit la Palatul Victoria cu Victor Ponta pentru a-i oferi sprijinul pentru formarea noului cabinet. În pofida apelativului de „trădători” cu care au fost gratulaţi de către PNL, Tăriceanu a ştiut să valorifice nostalgia faţă de succesele USL, iar Ponta a fost atunci mulţumit să contribuie la crearea ficţiunii sintetizate în sloganul „USL există”.
Pentru binele României şi pentru binele PSD-ului, preşedintele partidului trebuie să facă un pas în spate, să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate şi să facă un act de mare curaj şi demnitate politică şi să se retragă din fruntea partidului. Ecaterina Andronescu
Conducerea social-democraţilor, atacată pe două fronturi
Leadership-ul lui Liviu Dragnea este confruntat cu o criză majoră, dată nu doar de faptul că preşedintele Iohannis a început un război deschis cu PSD, iar Ecaterina Andronescu îi cere să demisioneze. Un contestatar mai vechi al său, europarlamentarul Cătălin Ivan a anunţat că va cere Partidului Socialiştilor Europeni să exclude PSD din grupul stângii din Parlamentul European. Europarlamentarul PSD Dan Nica îl pune pe Ivan în rândul adversarilor partidului de calibrul Monicăi Macovei. „Este regretabil că domnul Ivan, probabil presat de apropierea alegerilor europarlamentare, încearcă să câştige capital electoral urmând bine-cunoscuta reţetă a Monicăi Macovei de a-i intoxica pe colegii de la Bruxelles cu minciuni despre România. Probabil că dânsul şi-a făcut un calcul meschin şi a ajuns la concluzia că demagogia este mai eficientă decât munca efectivă în Parlamentul European. Încă nu e prea târziu ca domnul Ivan să realizeze ridicolul în care se plasează de unul singur”, a afirmat Dan Nica. Acesta se arată sigur însă că socialiştii europeni nu vor apleca urechea la nemulţumirile pe care Cătălin Ivan le are faţă de actuala conducere a PSD. Ivan anunţase de miercuri că a luat decizia de cere excluderea propriului său partid din rândurile socialiştilor europeni în urma unor discuţii cu colegi de-ai săi din PE. „Voi înainta conducerii Grupului un dosar complet cu acţiunile acestui grup infracţional pus în apărarea corupţilor şi voi obţine sprijinul colegilor de bună credinţa din celelalte delegaţii naţionale”, a spus Ivan precizând apoi că dacă PES rămâne solidar cu conducerea PSD acest lucru va avea consecinţe nefaste pentru socialiştii europeni la alegerile europarlamentare din 2019.