Nu doar că nu li se dau stele în plus, în ciuda eforturilor financiare pe care le-au depus, pentru o clasificare de nivel superior, dar nici nu au găsit pe cineva competent la minister, pentru a avea o dezbatere reală, pe acest subiect. Schimbările politice de la Ministerul Economiei au adus în funcții de conducere, dar și la autorizare și control, oameni care nu au nicio legătură cu acest domeniu - spun hotelierii, supărați pe incompetența actualilor funcționari. Practic, doar pentru că noii funcționari și șefii lor numiți politic nu au înțeles criteriile de clasificare, au creat reguli noi, doar de ei înțelese, pentru că în restul Europei sunt alte standarde, iar hotelurilor din România li se cer dotări suplimentare pentru același număr de stele pe care le primesc unitățile de cazare din Italia, Franța, Spania sau Germania. Actuala echipă a ministerului nu a reușit să înțeleagă nici noua lege a resorturilor, astfel încât aceasta nu se aplică, deși este deja în vigoare, fără norme de aplicare. Și pentru a nu avea prea multă bătaie de cap, la întâlnirea programată de minister marțea viitoare, pentru dezbatere publică, s-a anunțat că nu încap în sală mai mult de 20 de persoane și vor avea prioritate asociațiile agreate de minister.
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (F.P.T.R.) a constatat că Ministerul Economiei a adus modificări la lege printr-un ordin de ministru care schimbă radical criteriile de clasificare a unităților de cazare din România, mult mai drastic decât orice alt regulament din celelalte țări europene. Un astfel de normativ este ilegal, pentru că legile organice se pot schimba doar prin alte legi organice și cel mult printr-o ordonanță de urgență care apoi se votează în Parlament, putându-se aduce modificări.
Un ordin de ministru nu poate aduce modificări la lege, dar acest lucru tocmai s-a întâmplat, fără respectarea cadrului legislativ, inclusiv în privința dialogului social - pentru că la o astfel de modificare se trece doar după consultarea prealabilă a partenerilor de dialog social.
În acest context, FPTR a solicitat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale desemnarea unui reprezentant pentru participarea la dezbaterea publică privind Ordinul de ministru referitor la a modificarea criteriilor de clasificare a hotelurilor, unităților de cazare și structurilor de primire turistice.
Săptămâna trecută, MEDAT a publicat, în transparență decizională, pe site-ul instituției, noile criterii de clasificare a unităților de cazare, care prevăd, printre altele, măsuri de digitalizare, de reducere a birocrației și un acces flexibil la brevetul de turism. Motivarea acestui proiect de modificare legislativă este... că „hotelurile, restaurantele și pensiunile din România sunt încă clasificate după criterii din anii ’90”.
Ordinul de ministru pus în transparență modifică și completează Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013.
Se cere un reprezentant pe Dialog social
Hotelierii - mai ales cei care fac acest business de peste 30 de ani și au lucrat în același domeniu până în decembrie 1989, spun că acest motiv este halucinant, mai ales pentru că standardele sunt aceleași, în turism, în toată Europa, la noi oricum fiind cerute multe investiții suplimentare, pentru clasificare, față de hotelurile din aceeași categorie care sunt în celelalte țări.
FPTR este membră a Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (C.A.I.R.), a fost înființată în 20 aprilie 1992. Începând din anul 2006, federația patronală este reprezentativă la nivel de ramură economică/sector de negociere colectivă/activitate turism, hoteluri și restaurante, având în componență 3.286 de angajatori, care asigură venituri salariale pentru 34% din forța de muncă angajată în sectorul de negociere colectivă, respectiv 59.255 de salariați și gestionează, într-o pondere covârșitoare, capital autohton.
„Solicitarea nu vizează substituirea competenței autorității inițiatoare, ci participarea unui reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social cu rol de asistență metodologică, pentru asigurarea respectării cadrului legal aplicabil dialogului social, consultării partenerilor sociali și transparenței decizionale”, subliniază FPTR, arătând că proiectul de ordin aflat în discuție modifică în mod substanțial criteriile de clasificare aplicabile hotelurilor, unităților de cazare și altor structuri de primire turistice, având impact direct, imediat și major asupra operatorilor economici din turism, asupra investițiilor deja realizate, asupra costurilor de conformare, asupra activității sezoniere și asupra funcționării pieței serviciilor turistice.
„Prin urmare, proiectul are caracter economico-social evident și intră în sfera consultării obligatorii a partenerilor sociali, în special a federațiilor patronale reprezentative din sectorul afectat”, a mai subliniat federația.
Hotelurile de 4 stele din Europa ar avea doar 2 la noi
Practic, după ce au făcut investiții de peste 10 milioane de euro, pentru a obține o clasificare superioară - de la 3 la 4 sau la 5 stele -, hotelierii s-au trezit că ministerul nu le va acorda aceste clasificări, pentru că a înăsprit regulile. În practică, hotelurile din celelalte țări membre UE nu îndeplinesc nici măcar jumătate din regulile impuse celor din România. Un hotel de 4 stele din Italia, de exemplu, poate avea 4 stele, fiind amplasat la periferia orașelor, fără lift și fără balcon, cu o suprafață a camerelor chiar mai mică decât avem în România la 3 stele. Un astfel de hotel nu are nici piscină, nici centru de wellness și SPA - așa cum se solicită în prezent pentru clasificarea hotelurilor din România la 4 stele.
Deși proprietarii au renovat unitățile de cazare și le-au dotat la standarde internaționale, le-au dotat cu lifturi și instalații de încălzire sau aer condiționat, au investit în servicii de cea mai bună calitate, unele având și all inclusive sau chiar ultra all inclusive, ministerul cere piscină proprie și centru propriu de wellness și SPA, pentru a face clasificarea la 4 stele, chiar și atunci când există același proprietar cu mai multe hoteluri în același loc, iar ansamblul le poate oferi turiștilor acces la unul dintre centrele de wellness și SPA care aparțineau, anterior, unei singure unități de cazare. În acest caz, proprietarii ar fi dorit să se clasifice ca resorturi, dar legea resorturilor, deși există și chiar a intrat în vigoare, nu are norme de aplicare, astfel încât nu se pot face noile clasificări.
Statul investește în promovare, dar elimină „incomingul”
Conform noilor norme de clasificare pe care vrea să le impună Ministerul Economiei, multe hoteluri din Italia, Franța, Spania, Germania, Marea Britanie etc. ar fi declasificate de la 4 sau 5 stele la 1 sau 2 stele, iar hotelurile din România ar trebui să aibă condiții cu mult peste cele de 4 sau 5 stele din restul Europei, pentru a primi 3.
Problema aceasta nu-i afectează doar pe hotelierii români care investesc zeci de milioane de euro în unitățile de cazare, ci va afecta grav economia României, pentru că turiștii străini nu doresc să vină într-o țară cu hoteluri de 3 stele și nici nu le poate explica agenția de turism că de fapt 3 stele în România poate însemna că hotelul oferă condiții de 5 din alte state, dar în țara noastră sunt criteriile cele mai drastice de clasificare pentru unitățile de cazare. Astfel vom pierde turiștii străini, în timp ce MEDAT alocă milioane de euro, anual, pentru promovarea României ca destinație turistică, scopul fiind să crească „incomingul”. Cele două acțiuni se bat cap în cap și banii de promovare se dau degeaba.
S-a ajuns la această situație pentru că după schimbarea funcționarilor din Ministerul Economiei care acum se ocupă de turism, nu s-a găsit nimeni competent la partid - spun hotelierii - care să înțeleagă ce are de făcut în acest domeniu.
Modificările se fac prin lege organică
„FPTR a constatat că întâlnirile și consultările organizate până în prezent în legătură cu acest proiect s-au desfășurat într-o manieră care ridică serioase probleme de legalitate și transparență, inclusiv sub aspectul informării prealabile efective a organizațiilor interesate, al comunicării documentelor de lucru, al posibilității reale de formulare a unor observații fundamentate și al consemnării corespunzătoare a pozițiilor exprimate de partenerii sociali. În aceste condiții, participarea reprezentantului Ministerului Muncii este necesară pentru a se asigura că procedura de consultare și dialog social se desfășoară cu respectarea exigențelor legale aplicabile”, a transmis federația, într-o adresă către cele două ministere, după ce MEDAT a anunțat că dezbaterea de marți, programată pentru ora 12.00, se va desfășura într-o încăpere care nu permite accesul a mai mult de 20 de persoane, iar prioritate vor avea asociațiile agreate de minister.
FPTR a solicitat MEDAT ca acest proiectul de ordin de ministru să fie discutat în mod formal în Comisia de Dialog Social constituită la nivelul ministerului, anterior transmiterii documentului pe circuitul de avizare interinstituțională - dacă este cazul - deoarece procedura aceasta este valabilă doar în cazul legilor inițiate de un minister, neexistând în cazul ordinelor de ministru. Această modificare legislativă majoră trebuia să se facă doar printr-un astfel de proiect de lege, care necesită atât respectarea Legii dialogului social, cât și avizarea pe circuitul interministerial.
Federația hotelierilor a mai transmis către ministerul de resort și o listă de propuneri, conform Legii dialogului social care a fost ignorată și încălcată de funcționarii instituției, solicitând formularea de către inițiatorul Ordinului de ministru a unor răspunsuri motivate la aceste propuneri. De asemenea, FPTR a cerut suspendarea avansării proiectului pe circuitul de avizare până la realizarea unei consultări reale, efective și conforme cu legea a partenerilor sociali din turism.
Motivarea: legea era prea veche
Pentru a-și lăuda proiectul ilegal de modificare legislativă prin Ordin de ministru, Irinel Darău a mizat pe componenta de digitalizare, explicând că înlătură un cadru legislativ învechit, din anii ’90, cu o variantă modernă care prevede că se vor digitaliza informațiile unităților de cazare, iar acestea nu vor mai fi obligate să tipărească materiale pentru turiști, pentru că le vor fi oferite și în format electronic, prin coduri QR, aplicații sau pe site, astfel încât turiștii să le acceseze direct de pe telefon, iar operatorii să le poată actualiza rapid, fără costuri de tipărire.
De asemenea, fiecare unitate de cazare trebuie să beneficieze de un e-mail oficial și o pagină web cu informații de bază actualizate - ceea ce oricum au până și unitățile neclasificate, pentru că se listează pe Booking și nu o pot face fără e-mail sau baze actualizate.
Digitalizarea promite acces mai flexibil la brevetul de turism, inclusiv pentru absolvenți cu experiență de conducere și o limbă străină certificată și elimină obligativitatea de a angaja doar personal cu studii de specialitate în domeniul turismului - ceea ce va elimina „mafia cursurilor” care a avut de câștigat miliarde de euro, în ultimii 30 de ani, pentru a forma personalul din Turism. Specializarea se va putea face și la locul de muncă, fără costuri suplimentare - ceea ce îi ajută mai ales pe proprietarii unităților de cazare din zonele izolate, care nu au cum să găsească personal specializat. Aceasta este partea bună a proiectului, dar tot prin lege organică și după consultarea partenerilor de dialog social se poate face, pentru a fi legal.
În ordinul de ministru au fost prevăzute și cerințe clare de accesibilitate, unitățile de cazare vor trebui să asigure rampe de acces și un număr minim de camere pentru persoanele cu dizabilități.
În timp ce aproape în toate țările UE se intră la toaletele publice cu plată, șeful ANPC Constanța - celebrul deja Horia Constantinescu - vrea să le impună hotelierilor de pe litoral, dar și proprietarilor de magazine să accepte folosirea toaletelor pentru angajați sau pentru turiști de către oricine are nevoie, fără plată. Hotelierii spun că astfel li se încalcă toate drepturile și nu vor putea menține curățenia în unitățile de cazare, fiind încă o lovitură dată turismului.