Contrar scenariilor vehiculate de unele voci, noul management al ICR a ales o strategie a acțiunii pragmatice, orientată spre ieșirea instituției din inerția birocratică.
ICR gestionează 18 filiale în străinătate, în cele mai importante capitale ale lumii, cu un buget de aproximativ 50 de milioane de euro. Din această sumă, doar 15 milioane de euro rămân pentru activități culturale, restul fiind direcționați către salarii și cheltuieli administrative. În acest context, cheltuielile fostului președinte Liviu Jicman cu deplasări de sute de mii de lei au fost considerate scandaloase.
La prima întâlnire cu toți directorii de filiale, Corina Încrosnatu a stabilit un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile și concentrându-se pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene.
„Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”, a declarat unul dintre participanți, director al unei filiale.
Prima măsură concretă care a infirmat zvonurile despre o „conducere distantă” a fost instituționalizarea sesiunilor lunare de comunicare prin videoconferință. Această premieră administrativă elimină izolarea în care operau filialele din străinătate, oferind directorilor un canal de dialog predictibil cu nucleul central – trecerea de la un sistem opac, bazat pe raportări formale, la unul transparent și dinamic.
Managementul a identificat deficitul cronic de personal drept principalul blocaj în calea performanței externe, iar promisiunea completării schemelor cu referenți calificați reprezintă un semnal de sprijin pentru echipele din teren.
Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.