Elevii ar urma să studieze noțiuni legate de educația pentru sănătate, prevenție, vaccinare și comportamente de risc.
Proiectul urmează să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prevede introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” printre materiile obligatorii studiate de elevi.
Rata scăzută a vaccinării în România, abandonul școlar și creșterea consumului de droguri în rândul adolescenților se numără printre argumentele invocate de inițiatori. „România se află într-o situație de vulnerabilitate accentuată în raport cu media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește indicatorii educaționali, cât și în ceea ce privește prevenția, sănătatea reproducerii, vaccinarea și expunerea copiilor și tinerilor la comportamente de risc, inclusiv consumul de droguri”, explică inițiatorii proiectului.
Parlamentarii PSD fac referire și la avertismentele Organizației Mondiale a Sănătății privind reapariția focarelor de rujeolă și scăderea acoperirii vaccinale în Europa. În cazul Romaniei, „numai 62% dintre copii au primit a doua doză de vaccin ROR în 2024, mult sub pragul recomandat”.
Potrivit OMS, „este necesara o acoperire vaccinala de cel puțin 95% cu prima și a doua doză de vaccin rujeolic” pentru eliminarea rujeolei. Europa a înregistrat în 2024 cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii peste 25 de ani, iar „riscul de focare rămâne ridicat”, avertizează OMS și UNICEF.
Inițiatorii invocă și creșterea consumului de droguri în rândul elevilor. „Fenomenul relevă necesitatea consolidării prevenției primare prin educație sistematică, adaptată vârstei, înainte ca experimentarea să se transforme în consum recurent și în conduită de risc”, susțin parlamentarii.
Aceștia amintesc și problema sarcinilor la minore, citând date UNICEF potrivit cărora „1 din 10 copii din România se naște dintr-o mamă adolescentă”.
Noua materie ar urma să fie introdusă ca disciplină obligatorie, iar programa și manualele să fie elaborate de Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sănătății. Proiectul prevede și cursuri speciale de pregătire pentru cadrele didactice, organizate prin Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică.
Deoarece sistemul s-ar baza pe structurile și personalul deja existente, inițiatorii susțin că implementarea ar putea fi realizată rapid și „cu un impact bugetar suplimentar limitat”.
Proiectul nu precizează încă din ce clase va fi predată noua disciplină și nici câte ore vor fi alocate, aceste detalii urmând să fie stabilite ulterior prin planurile-cadru și programa școlară. „Competența pentru sănătate și prevenție” ar urma să fie adăugată separat pe lista competențelor urmărite în școală, alături de cele digitale, sociale sau civice.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa, însă a recomandat ca sănătatea și prevenția să fie integrate mai degrabă în competențele-cheie deja existente decât prin introducerea unei competențe complet noi. CES consideră totuși că este nevoie de „o abordare mai clară și mai sistematică a educației pentru sănătate”, în contextul creșterii problemelor de sănătate în rândul elevilor.
(sursa: Mediafax)