Circa 3 milioane de ferme mici de subzistenţă din România sunt ţinta Guvernului pentru a deveni clasa de mijloc de la sat. Statul vrea să formeze clase de mijloc prin două măsuri principale: scăderea planului de eligibilitate şi tăierea birocraţiei. Planul făcut de Executiv, deşi pare excelent pe hârtie, se loveşte de scepticismul fermierilor români, care cunosc mult mai bine realitatea agriculturii locale. Şi nici măcar nu aparţine Guvernului Cioloş.
Măsurile care ar urma să ridice din sărăcia lucie fermele mici aparţin Guvernului Ponta. “Ceea ce facem noi acum se bazează şi pe ce a început Guvernul precedent. Noi luăm acele măsuri şi le adoptăm”, a declarat premierul Dacian Cioloş, în comuna Ciugud, acolo unde a lansat măsurile pentru crearea clasei de mijloc. Potrivit lui, în momentul de faţă, România are o agricultura bipolară, adică are ferme foarte mari şi ferme de subzistenţă. “Problema este că unde sunt fermele mari, sunt şi pungile de sărăcie. În acele zone, dacă dăm agricultura la o parte, nu mai rămâne nimic”, a mai afirmat premierul. Acesta a spus că preferă să dea 15.000 euro pentru o firmă în creştere decât 1.500 de euro uneia de subzistenţă, cum se făcea în anii trecuţi, stiind că o parte din acei 1.500 de euro se opresc la crâşmă.
Scepticismul fermierilor
Producătorii de produse tradiţionale din România nu văd cu ochi buni aceste măsuri. “Ar trebui să ne lase să ne facem treaba, ca totul să meargă înainte. Unele măsuri propuse de Guvern nu au continuitate. De asemenea, domnul prim-ministru nu are dreptate când spune că banii rămân în cârciumă”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România. Potrivit lui, multe afaceri din România, în special din zona judeţului Alba, au fost create din bani proprii. “Fondurile europene se mişcă foarte greu. Niciun om de afaceri nu poate aştepta doi ani până îi vin banii de la Uniune. Domnul ministru (n.r. - Achim Irimescu, ministrul Agriculturii) să nu plece urechea la şacalii de la Bucureşti. Unele măsuri sunt chiar bune, dar altele omoară de fapt micii fermieri“.
Ţinta Executivului
În prezent, 73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă, iar 97% din totalul de 3 milioane de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, aşa cum a fost aprobat de fostul Guvern. Astfel că se pregăteşte coborârea pragului de eligibilitate de la 8.000 de euro, producţie standard a unui produs agricol, la 4.000 de euro, lărgind baza potenţialilor beneficiari, de la 61.000 la 374.000. De asemenea, se doreşte ca membrii familiei să ajungă să fie angajaţi formal în propriile ferme, ţinta precisă fiind tinerii din categoria vulnerabilă 16-24 de ani.
Clasa de mijloc de la sate va fi creată, în viziunea Guvernului tehnocrat, şi cu aplicarea unei părţi din măsurile antisărăcie.
De mai bine de cinci ani, reprezentanţii guvernelor au promis că vor facilita finanţarea fermierilor. Este bine ştiut, însă, că băncile din România nu vor accepta uşor o colaborare cu fermierii, pentru că ei nu reprezintă un partener financiar de încredere.