Deși este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite, incidența sa în țara noastră este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Drumul pentru eradicarea acestei forme de cancer este încă lung, dar autoritățile au făcut pași importanți. Vorbim despre vaccinarea gratuită împotriva virusului papiloma uman (HPV) și campanii de screening, dar trebui să punem în continuare accentul și pe campaniile de conștientizare ale populației. Acesta a fost și scopul conferinței naționale „Protecție pentru generațiile viitoare-România, pe drumul spre eliminarea cancerului de col uterin” organizată ieri de Antena 3 CNN, la care au participat reprezentanți ai autorităților, experți naționali și internaționali, reprezentanți ai pacienților și ai industriei farmaceutice.
În cadrul conferinței s-a pus accentul pe necesitatea realizării unui plan național de eliminare a cancerului de col uterin în România, în acord cu politicile europene și internaționale. Vorbim despre una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite și eliminate ca problemă de sănătate publică. Din 2020, acest obiectiv este asumat global prin strategia Organizației Mondiale a Sănătății: 90% vaccinare, 70% screening, 90% tratament. La nivel european, acest angajament este susținut prin Planul European de Combatere a Cancerului, care vizează eliminarea cancerului de col uterin până în 2030. România este astăzi într-un paradox: are cel mai mare impact al cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, dar și una dintre cele mai accelerate perioade de reformă din ultimul deceniu, fiind înregistrate progrese importante în ceea ce privește accesul la vaccinare și programele de depistare precoce. Cea mai bună modalitate de prevenție a cancerului de col uterin rămâne în continuare vaccinarea împotriva virusului HPV. Vaccinarea cât mai timpurie a populației eligibile oferă protecție maximă și participă la eradicarea cancerului de col uterin la generațiile viitoare
„În momentul în care am realizat că am primit un diagnostic care putea fi prevenit, trebuie să mărturisesc că am fost foarte dezamăgită și frustrată, pentru că nu am avut informația corectă. Nu am știut că mă pot vaccina, nu am știut că acest tip de cancer este unul care se poate preveni și cu atât mai mult cu cât mergeam la medici și credeam că sunt o persoană informată. (…) „Dacă pentru mine povestea nu se mai poate schimba, îmi doresc foarte mult ca celelalte femei, și nu numai, pentru că vaccinul este și pentru bărbați, să aibă această informație. Consider că accesul la informație este esențial și poate face diferența între viață și moarte.”
Iulia Dumitru, pacientă diagnosticată cu cancer de col uterin
La începutul acestui an, preşedintele Nicuşor Dan a anunțat că a promulgat Legea de adoptare a unei ordonanţe a Guvernului care asigură continuitatea accesului gratuit la vaccinarea anti-HPV, pentru fetele şi băieţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 26 de ani, şi la servicii medicale gratuite periodice de testare pentru cancerul de col uterin.
Campania de vaccinare vs curentul antivaccinare
Eliminarea cancerului de col uterin este o problemă națională, a subliniat în intervenția sa și Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. În 2008 România a introdus vaccinarea anti-HPV, dar nu am avut o strategie de vaccinare și atunci a apărut mișcarea antivaccinare care și-a găsit rapid foarte mulți adepți. Rezultatul este că țări precum Australia, care au introdus în același timp cu noi vaccinarea sunt astăzi departe comparativ cu România, a subliniat fostul ministru al Sănătății. Greșeala pe care au făcut-o atunci autoritățile a fost că nu au pregătit o campanie serioasă în care să se explice populației vizate de ce este bine să se vaccineze, a spus Alexandru Rafila. Între timp, percepția în legătură cu vaccinarea început să se schimbe. Toate legendele care existau legate de impactul vaccinarii anti-HPV – sterilitate, încurajarea debutului vieții sexuale și alte lucruri de genul acesta care nu aveau niciun fel de legătură cu vaccinarea anti-HPV au fost demontate în timp, în primul rând de siguranța și eficacitatea acestui vaccin. În momentul de față discutăm despre unul dintre cele mai bune vaccinuri, foarte bine tolerat și în care părinții au ajuns să aibă încredere”, a subliniat Alexandru Rafila. „Suntem într-o poziție de creștere a vaccinării. Vorbim despre sute de mii de vaccinări și nu au fost reacții adverse”, a mai spus acesta.
Avem laboratoare, nu avem bani pentru teste
Astăzi România are 10 laboratoare de testare la nivel național în rețeaua de sănătate publică și 10 unități mobile de screening, a spus dr. Carmen Ungurean, șefa Secției Boli Netransmisibile în cadrul Institutul Național de Sănătate Publică. Ele sunt puse în funcțiune, dar în momentul de față nu există finanțare pentru achiziționarea testelor, a punctat dr. Monica Cîrstoiu, șefa Secției Obstetrică Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență București.
„Sunt deja lucruri care se întâmplă. Programul de vaccinare a început, s-a extins vârsta, aderența la program este în creștere, screeningul începe, pentru că n-avem altceva de făcut decât să urmăm un model care și-a dovedit eficiența în alte țări. Și modelul ăsta este cel de prevenire a infecției prin vaccinare. De la 23% până la 75%, o triplare a numărului de persoane vaccinate, este vorba de un efort foarte mare, atât financiar, cât și de convingere a persoanelor să se vaccineze”.
dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților
„Stăm mult mai bine decât stăteam acum 10 ani. Este nevoie de educație pentru pacienți și să creștem încrederea în sistemul medical. S-a discutat mult despre impactul financiar. Trecem printr-o perioadă dificilă. Ne costă vaccinarea, ne costă screeningul, ne costă tratamentul. Când vom avea un screening mai eficient, vor scădea cheltuielile cu tratamentul. Eu ca medic oncolog mă confrunt cu impactul asupra femeii. De multe ori asta se soldează cu destrămarea familiei, sunt sechele emoționale și sechele fizice. (…) În ciuda eforturilor noastre, de multe ori tratamentele, cu reacții adverse puternice, se termină prost dacă diagnosticăm târziu boala”
dr. Raluca Pătru, șefa Secției Oncologie Medicală, Spitalul Clinic Colțea București
Birocrația, o problemă în plus
În acest moment, pentru a putea administra vaccinuri, inclusiv cel anti-HPV, și a le înregistra în Registrul Național, medicii de alte specialități decât medicina de familie, cum sunt ginecologii, pediatrii sau oncologii, trebuie să dețină un atestat de vaccinologie. Acest certificat este însă un factor în plus care limitează vaccinarea, consideră dr. Radu Vlădăreanu, vicepreședinte al Comisiei de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Ministerului Sănătății „Am explicat inutilitatea și birocrația unui astfel de certificat. Nu a avut succes. Domnul ministru Rogobete a promis că rezolvă ceva. Din păcate, lucrurile se schimbă, după cum vedeți, destul de repede și nu apuci să dai drumul la intențiile bune pe care le ai. Deci nu, acest certificat nu are niciun sens. Cred că lucrurile sunt simple și, oricum ați da-o, femeile vin la ginecologul lor pentru aceste lucruri. Lucrurile astea le discutăm în board-urile societății de ginecologie ori de câte ori ne întâlnim, ele vin să ceară o părere. Ce fac? Mă vaccinez? Ce fac eu cu fata mea de atâția ani sau cu băiatul meu de atâția ani, ce facem? Și le dăm sfaturile respective. Sigur că preferăm să facem chiar noi vaccinarea, pentru că a-i trimite la medicul de familie, să dea trimitere, să se ducă acolo... Orice birocrație e inutilă și complicată. Deci dacă vrem să vaccinăm mai mult decât o facem, trebuie să simplificăm pe cât posibil aceste lucruri, pentru că nu se întâmplă nimic. Se vaccinează cu acest HPV de 20 de ani, nu se întâmplă nimic rău. E foarte greu să avansezi în acest hățiș birocratic. Ba e ministerul, ba e Casa, ba e, mai știu eu cine și, în realitate, nu se simplifică, se complică tot mai mult lucrurile”, a declarat dr. Radu Vlădăreanu în cadrul conferinței.