Jurnalul.ro Special Anchete Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

de Ion Alexandru    |   

Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale instituite de Parchetul General. Recent, după ce s-a războit, ani de zile, cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru revocarea unui ordin care viza tocmai transcrierea acestor sechestre, Ioana Băsescu a obținut o mică victorie la Înalta Curte de Casație și Justiție. După care s-a prezentat în instanțele din Călărași, încercâd să obțină și radierea sechestrelor penale, prin formularea unor cereri de revizuire. Ghinion. Luna trecută, judecătoria Oltenița a respins două astfel de acțiuni, ceea ce înseamnă că, la trei ani și jumătate de la instituirea măsurii asigurătorii, moșia prezidențială de la Nana rămâne sub sechestru penal. În tot acest timp, însă, compania agricolă a persoanei care a intermediat tranzaciile ilegale cu aceste terenuri căte firma-fantomă Berfige SRL, de la care a cumpărat, în 2013, Ioana Băsescu loturile, prosperă. Cifrele de afaceri ale societății Alinei Simona Preda, judecată penal pentru fraudele cu terenuri de la Nana, a înregistrat, în perioada 2012 – 2017, cifre de afaceri de peste 9,5 milioane de lei. Aproape trei sferturi din valoarea sumei cu care Ioana Băsescu a plătit pentru achiziția moșiei.

Povestea sechestrelor penale instituite pe terenurile Ioanei Băsescu de la Nana pare a fi fără de sfârșit. După ce, în 2015, Secția de Urmărire Penală și Criminalistcă a decis să instituie această măsră asigurătore pe fiecare dintre cele 34 de parcele de teren arabile aflate în posesia familiei ex-președintelui Băsescu, Ioana a atacat în instanță toate aceste sechestre, pierzând procesele, fără excepție la Judecătoria Oltenița. Ulterior, apelurile formulate la Tribunalul Călărași au fost toate suspendate, din simplum motiv că, în paralel, Ioana Băsescu a atacat la Curtea de Apel București și, ulterior, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Ordinului nr. 700/2014 al preşedintelui Agenșiei Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care prevedea că sechestrele penale instituite de Parchet asupra terenurilor pe care aceasta le-a cumpărat în localitatea Nana să fie înscrise la Cartea Funciară. În fapt, Ordinul atacat fusese deja modificat prin acte administrative similare emise de ANCPI în anii următori.

Dosarul a fost soluționat, în mod definitiv, în data de 2 noiembrie anul trecut, însă, concret, obiectul procesului nu mai exista, întrcât ordinul atacat nu mai era în vigoare. Însă, odată finalizată procedura, Ioana Băsescu s-a reîntors cu acțiuni în instanțele călărășene. Este vorba despre inroducerea, în 6 decembrie 2018, a două cereri de revizuire împotriva unor hotărâri emise de Judecătoria Călărași în două dintre cele 34 de procese prin care, în vara anului 2015, fiica cea mare a fostului președinte a formulat plângeri împotriva încheierilor de carte funciară făcute de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Oltenița, în data de 1 aprilie 2015, prin care sechestrele penale instituite de parchet au fost adnotate la cărțile funciare.

Albele cereri de revizuire au fost judecate de către Secția Civilă a Judecătoriei Nana la sfârșitul lunii ianuarie. Prima a fost soluționată în data de 23 ianuarie 2019, când magistrații au decis să respingă cererea Ioanei Băsescu. Același lucru s-a întâmplat și în data de 30 ianuarie, cu cea de-a doua cerere. Fiica fostului președinte poate ataca aceste soluții cu apel, în 30 de zile de la pronunțare. Este previzibil că Ioana Băsescu va formula revizuiri pentru fiecare proces, vizând fiecare lot sechetrat penal, pe care l-a pierdut în anul 2015, la aceeași instanță de judecată. La fel de previzibile sunt, însă, și deciziile instanțelor.

Dosarul penal zace la Tribunalul Călărași din vara anului 2015

În timp ce terenurile prezidențiale, achiziționate prin credit bancar luat în condiții neelucidate până în prezent, sunt sub sechestru penal, dosarul care vizează fraudele cu aceste terenuri are o evoluție incredibilă la Tribunalul Călărași. În luna mai a anului 2015, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, penru abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare de bani şi fals în declaraţii, primarul localităţii, Gheorghe Dobre, funcţionarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi Tudoriţa Niculae - secretara primăriei, Vasilica Preda - contabil, şi Nicolae Tudorache - casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiţă şi Georgică Stolea. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2010, funcţionarii primăriei, împreună cu fostul primar, Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acţionat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluţionate fără excepţie de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaţilor din dosar, ale soţilor, părinţilor, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor, sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Soluţiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpaţi de acţiuni sau inacţiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuţiilor legale, acestea având ca scop obţinerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpaţilor au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei.

Stadiul scandalos al cercetării judecătorești

Ei, bine, cauza a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunaul Călărași în primăvara anului 2015, iar primul termen de judecată s-a luat în discuție în 18 iunie 2015. Iar evoluția dosarului, pe fond, este mai mult decât scandaloasă.

Din martie 2017, până în prezent, instanța și procesul se împiediă de o expertiză judiciară. Care nu mai este gata. În 2 martie 2017, spre exemplu, instanța a amânat judecarea cauzei pentru ca părțile să ia la cunoștință despre obiectul aceste expertize, iar în 16 martie 2017, a fost amânat din nou, pentru efectuarea propriu-zisă a expertizei. După care, s-a amânat din nou, pentru că lipsea de la dosar raportul de expertiză.

Când, în sfârșit, raportul a ajuns, la 28 octombrie 2017, cauza s-a amânat pentru studierea lui. Însă, în 7 decembrie 2017, s-a constatat că raportul lipsea, totuși, de la dosar.  Iar lucrurile au continuat în aceeași manieră, începând cu data de 6 februarie 2018, când s-a dispus amânare, pentru a se lua la cunoștință despre raportul de expertiză, după care, la 8 martie, s-a amânat, din nou, pentru… efectuarea unui nou raport de expertiză. Care raport, evident, a lipsit de la dosar în ședințele de judecată din 29 martie, 31 mai și 28 iunie 2018. În final, la 12 iulie, instanța a dispus înlocuirea expertului și efectuarea de expertul nou a expertizei. Expertul a fost din nou înlocuit în 26 iulie 2018, după care, până la 20 decembie, cauza a fost amânată succesiv, pentru lipsa de la dosar a raportului de expertiză. În final, raportul a ajuns la instană, iar cauza a fost din nou amânată, pentru 31 ianuarie 2019, când trebuia să se efectueze un nou raport de expertiză. Raport care nu a fost realizat nici până ieri, când Judecătoria Oltenița a avut pe rol ultimul termen al acestui proces.

2 milioane de euro cifra de afaceri a firmei implicată în tranzacțiile ilegale de la Nana

În tot acest tăvălug de dosare, amânări, expertize și sechestre penale, afacerile personajului care a stat în spatele fraudei cu terenuri de la Nana prosperă. Este vorba despre Alina Simona Preda, fost consilier și referent în cadrul Primăriei Nana, fiica Tudoriței Niculae, fost secretar al aceleiași primării, și nora Vaslicăi Preda, fostă contabilă a instituției, care s-a implicat active în arendarea terenurilor și, ulterior, tranzacționarea acestora către compania italiană Berfige SRL. Firma prin intermediul cărora s-au derulat aceste operațiuni. SC Amygo MT SRL Nana, pe care Simona Alina Preda o deține, încă din anul 2005, în calitate de unic asociat, a realizat, în ultimii șapte ani, o cifră de afaceri de 2.122.865,4 euro (9.552.845 de lei), potrivit bilanțurilor fiscale depuse la Ministerul Finațelor Publice.

“Jurnalul” a dezvăluit, în una dintre edițiile precedente în care ne-am ocupat de acest subiect, că, în perioada 2006-2007, la Primăria Nana au fost înregistrate mai multe contracte de arendare încheiate între diverse persoane fizice care nu aveau calitatea de deținători legali ai terenurilor agricole ce au făcut obiectul acestor contracte și care au menționat faptul că sunt titulari ai drepturilor de proprietate, cu toate că titlurile de proprietate au fost emise ulterior încheierii acestor contracte de arendare. Aceste persoane au înccheiat, în anul 2007, contracte de arendare cu SC Amygo M.T. La acel moment, tereurile fie făceau parte din domeniul privat al statului și dat în administrarea Agenției Domeniilor Statului, fie se aflau în domeniul privat al comunei Nana, respectiv introduse în rezerva Comisiei locale de fond funciar.

În anul 2009, terenurile agricole supuse arendării, în mod ilegal, către SC Amygo M.T. SRL au fost cumpărate de către societatea Berfige SRL. La aceste terenuri se adaugă si altele pe care compania le-a achiziționat de la mai multe persoane fizice din Nana. Ulterior, Berfige SRL a încheiat, în data de 28 septembrie 2009, două contracte de arendare, tot cu SC Amygo M.T. SRL, reprezentată atunci de aceeași Simona Alina Preda. Contractele de arendă aveau ca obiect fix terenurile agricole pe care Berfige le-a cumpărat de la rețeaua reprezentată de Simona Alina Preda și de mama acesteia, Tudorița Niculae.  În 4 martie 2010, se încheie între Berfige SRL și Amygo M.T. SRL un al treilea contract de arendă, dar care a fost înregistrat în registrul special al contrac­telor de la Consiliul Local Nana cu data de 28 septembrie 2009.  Așa se face că, în perioada 2009- 2010, terenurile respective au fost, astfel, cumpărate de SC Berfige SRL, prin încheierea a opt contracte de vânza­re-cumpărare. Este vorba despre 35 de parcele, în suprafață totală de 290,41 de hectare, pentru care italienii au plătit 3.437.647,92 lei. 29 de astfel de parcele sunt situate în tarlaua 28, cea care, astăzi, îi aparține Ioanei Băsescu, însumând 277,91 de hectare. Pentru toate acestea, contractele de vânza­re-cumpărare au fost semnate, pentru vânzători, de către Simona Alina Preda, care avea calitatea de împuternicit în acest sens ai proprietarilor din acte. 

Preda a vrut să cumpere ea însăși moșia Ioanei Băsescu

Simona Alina Preda a încercat să contracteze un împrumut bancar pentru societatea SC Amygo MT SRL Nana, pentru a putea face achiziții de terenuri în zonă. Însă toate băncile la care a apelat au refuzat-o. Intenția de a face aceste împrumuturi avea legătură cu faptul că Preda aflase că patronul firmei Berfige SRL, Bertola Fiovarante, a contactat un avocat, pe nume Mihaela Tudorache, pe motiv că vrea să vândă terenurile achiziționate la Nana, prin intermediul Amygo MT, și că are deja oferte de cumpărare de terenuri sau chiar de active la Berfige SRL, prin intermediul unei agenții imobiliare.

Cererile de revizuie a hotărârilor prin care instanțele au decis să nu radieze sechestrul Parchetului asupra moșiei de la Nana au fost respinse. Ioana Băsescu pierde pe bandă rulantă cauzele

Firma care a intermediat, în 2009, vânzarea ilegaă a acestor terenuri către Berfige SRL, compania de la care a cumpărat Ioana Băsescu, realizează cifre de afaceri de 9.552.845 de lei, inclusiv în tip ce patroana este trimisă în judeca

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri