Pietrele prețioase iau naștere cu ajutorul carbonului, în interiorul scoarței terestre, în condiții speciale de temperatură și presiune. Însă procesul exact de formare a acestora nu este deocamdată cunoscut.
Circa 90% dintre diamantele roz provin din mina închisă recent din Argyle, nord-estul Australiei.
Citiți și Descoperire uimitoare. Un strat gros de diamante s-ar putea afla în subsolul planetei Mercur
Argyle se află la marginea continentului australian, în timp ce majoritatea minelor de diamante se află în interiorul continentelor, respectiv în Africa de Sud şi Rusia.
Cercetători australieni au explicat, într-un studiu publicat în revista Nature Communications, că aceste minerale rare s-au format după ruptura primului super-continent de pe pământ. Evenimentul a avut loc în urmă cu 1.3 miliarde de ani.
Pentru ca acestea să se formeze este nevoie de două lucruri, potrivit autorului principal al studiului, Hugo Olierook, de la Universitatea Curtin din oraşul Perth.
Primul ingredient, carbonul, trebuie să se afle la mare adâncime. La o adâncime mai mică de 150 de kilometri, carbonul este un simplu grafit. Din acest material sunt fabricate minele de creion.
Al doilea lucru de care este nevoie se referă la presiunea uriașă. Trebuie să fie suficient de mare pentru a modifica culoarea unui diamant transparent dar fără să îl forţeze prea mult.
„Dacă apeşi puţin deasupra lui, el devine roz. Dar dacă apeşi puţin mai mult, devine maro,” a explicat geologul.
Descoperirea echipei australiene le-a permis cercetătorilor să explice factorul care a făcut ca diamantele roz să urce vertiginos în scoarţa terestră, până aproape de suprafaţă.
Inițial s-a crezut că mina din Argyle s-ar fi format în urmă cu 1.2 miliarde de ani însă cercetătorii nu puteau să îşi explice felul în care diamantele au putut să urce spre suprafaţă, în absenţa unui fenomen geologic asociat.
Citiți și Un român coase haine bătute cu praf de diamante
Ei au aprofundat apoi procedura de datare a depozitului, au măsurat vârsta elementelor din cristalele minuscule prezente într-o rocă din mină și au stabilit că este veche de 1.3 miliarde de ani. aceasta corespunde unei fracturi suferite de primul super-continent de pe Terra, numit Nuna sau Columbia.
În trecut, „toate masele terestre erau aglomerate împreună”, a explicat Hugo Olierook. Presiunea care a colorat diamantele s-a format prin coliziunile dintre masele terestre din vestul şi nordul Australiei, survenite în urmă cu 1.8 miliarde de ani.
Masa respectivă s-a fracturat 500 de milioane de ani mai târziu. În acel loc, magma a urcat în scoarţa terestră și a adus cu ea diamantele roz spre suprafaţă, „ca un dop de şampanie”, potrivit geologului australian, notează useit.ro.