În anul 2025, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), a emis un număr de 312 licențe de export definitiv de produse militare, cu o valoare cumulată de 871 de milioane de euro. Comparativ cu anul 2024, numărul licențelor de export a scăzut cu 1%, iar valoarea acestora s-a diminuat cu 4% față de valoarea anului precedent. Deși valoarea licențelor acordate s-a apropiat de 900 de milioane de euro, valoarea totală a exporturilor definitive în 2025 a fost de doar 314 milioane de euro, în ușoară creștere comparativ cu 2024, când au fost de aproape 274 de milioane de euro.
Pentru că avem o industrie de apărare cu un grad scăzut de tehnologizare, cea mai mare pondere valorică din totalul exporturilor au avut-o muniția - 26%, software - 12% și muniția pentru artilerie - 10%. Ucraina lipsește din lista ANCEX a destinațiilor exporturilor românești de armament în 2025, la fel ca și în anii precedenți, dar potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite valoarea acestora a fost de 403 milioane de dolari (circa 344 de milioane de euro, 1 USD-0,8527 euro). Pentru armata română urmează acum un amplu program de achiziții finanțat prin programul european SAFE (Programul Security Action for Europe) în cadrul căruia am primit un împrumut de 16,68 de miliarde de euro.
Dacă ne-am obișnuit ca SUA să fie cel mai mare importator de arme din România, lucrurile s-au schimbat și principala piață de desfacere a produselor realizate de industria autohtonă de armament a fost Cehia, unde am exportat de 36,16 milioane de euro. Pe poziția a doua a fost piața din Bulgaria, unde am trimis produse în valoare de 29,74 de milioane de euro. Pozițiile următoare au fost ocupate aproape la egalitate de exporturile realizate în Danemarca (28,98 de milioane de euro) și Regatul Țărilor de Jos (28,79 de milioane de euro). Statele Unite sunt abia pe poziția a cincea, aici trimițând produse militare în valoare de 20 de milioane de euro. În Top 10 țări de export pentru industria noastră militară s-au mai aflat anul trecut Israel - 17,75 de milioane de euro, Italia - 16,33 de milioane de euro, Belgia - 14,28 de milioane de euro, Germania - 10,26 de milioane de euro și Regatul Unit al Marii Britanii cu 8,40 de milioane de euro.
Ce am trimis la export
România nu se poate lăuda cu o industrie de armament performantă din cauza lipsei investițiilor de-a lungul anilor. Într-o industrie din ce în ce mai tehnologizată și în care inteligența artificială câștigă rapid teren, datele ANCEX arată că exporturile României sunt produse care implică un grad redus de tehnologie, ceea ce are un impact negativ și asupra valorii lor. Astfel, cele mai mari exporturi, cu o valoare de 81,90 de milioane de euro, au fost reprezentate anul trecut de „muniţie şi dispozitive de reglare a focosului, precum şi componente special concepute pentru acestea”. Exporturile de software au totalizat 38,39 de milioane de euro, iar cele de muniție de artilerie - 32,40 de milioane de euro. Exporturi de peste 20 de milioane de euro am mai realizat la capitolele echipamente electronice și componente pentru acestea - 27,99 de milioane de euro, echipamente pentru aeronave şi componente aferente - 25,55 de milioane de euro, vehicule terestre şi componente pentru acestea - 25,53 de milioane de euro.
Industria de armament a României este structurată în principal în jurul Companiei Naționale ROMARM S.A., care este principalul producător și exportator direct de produse militare.
Exporturile către Ucraina, aproape înjumătățite în 2025
Deși România nu face publice datele privind exporturile de arme și muniție către Ucraina, aceasta fiind o decizie luată de autoritățile de la București încă de la începutul războiului, date pot fi totuși găsite. Astfel, conform bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional, exporturile României de „arme și muniții, piese și accesorii” către Ucraina au fost de 403,15 milioane de dolari în 2025, în condițiile în care valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 1,84 de miliarde de dolari (2,07 miliarde de dolari în 2024). Valoarea exporturilor militare a fost considerabil mai mică față de cea din 2024, când a fost de 716 milioane de dolari. Cele mai mari exporturi au fost reprezentate anul trecut de „bombe, grenade, torpile, mine, rachete și muniții de război similar” - 393,47 de milioane de dolari (699,4 milioane de dolari în 2024). Pe locurile următoare au fost:
- Arme militare, altele decât revolverele, pistoalele: 9,26 de milioane de dolari (15,48 de milioane de dolari);
- Piese de arme militare, revolvere, pistoale/arme de foc cu încărcare prin gura țevii 412.130 de dolari (1,01 milioane de dolari);
- Alte arme (pistoale cu arc, aer comprimat sau gaz și pistoale, bastoane) 11.210 dolari (5.500 de dolari);
Valoarea cea mai mare a exporturilor românești de arme și echipamente militare către Ucraina a fost în 2023, când a depășit ușor un miliard de dolari. Statistica nu include însă armele și echipamentele donate de România în cadrul unor programe ale Comisiei Europene.
Am importat arme de 100 de milioane de dolari din Ucraina
Potrivit ultimelor date disponibile, în 2024, Ucraina a importat arme în valoare de 3,76 de miliarde de dolari, devenind al treilea cel mai mare importator de arme (din 211 țări) din lume. În același an, armele au fost al șaptelea cel mai importat produs (din 21) în Ucraina. În 2024, Ucraina a importat arme în principal din: Polonia (2,46 de miliarde de dolari), România (716 milioane de dolari), Statele Unite (189 de milioane de dolari), Slovacia (130 de milioane de dolari) și Spania (105 milioane de dolari), arată datele Observatorului Complexității Economice (OEC), o platformă online de vizualizare și distribuție a datelor, axată pe geografia și dinamica activităților economice. În același timp, în 2024, Ucraina a exportat arme în valoare de 114 milioane de dolari, ceea ce a făcut-o al 35-lea cel mai mare exportator de arme (din 159) din lume. În 2024, armele au fost al 18-lea cel mai exportat produs (din 21) în Ucraina. Principalele destinații ale exporturilor de arme ale Ucrainei au fost: România (102 milioane de dolari), Cehia (5,86 de milioane de dolari), Polonia (5,78 de milioane de dolari), Moldova (335.000 de dolari) și Statele Unite (287.000 de dolari).
Offsetul a fost înlocuit cu „cooperare tehnologică și industrială”
Deși legislația din România privind offsetul obliga furnizorii străini de tehnică militară să realizeze operațiuni compensatorii în România, ceea ce însemna producție locală, transfer de tehnologie sau implicarea industriei românești în lanțul de aprovizionare, aceasta a fost de foarte multe ori ignorată ori ocolită prin achiziții directe, „guvern la guvern”. Conform noii legislații a cooperării economice, realizată prin adoptarea OUG nr. 124/2023 și care a înlocuit Legea offsetului, s-a stabilit un nou cadru legal pentru derularea operațiunilor. Termenul de „offset” a fost înlocuit cu „cooperare tehnologică și industrială”, punându-se un accent mai mare pe transferul de tehnologie și creșterea competitivității industriei românești de apărare. OUG nr. 124/2023 stabilește că operațiunile de cooperare tehnologică trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 20% și 100% din valoarea contractului de achiziție publică, procentul final fiind stabilit de CSAT, la propunerea autorității contractante și a ARCTIS. Noile reglementări se aplică și la contractele de tip „guvern la guvern”. Pentru a gestiona aceste operațiuni, a fost înființată Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (în continuare „ARCTIS”). Această agenție, subordonată Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a preluat atribuțiile Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. Această agenție este responsabilă pentru gestionarea operațiunilor, având ca atribuție realizarea unitară la nivel național a operațiunilor de cooperare tehnologică și industrială. De asemenea, ARCTIS realizează evaluări periodice ale activităților contractanților pentru a asigura conformitatea cu obligațiile asumate. Nu în ultimul rând, ARCTIS poate emite ghiduri care să conțină îndrumări specifice sau instrucțiuni pentru autoritățile contractante și operatorii economici interesați.