Judecătorii din CSM îl desfiinţează pe preşedintele Klaus Iohannis, care, la sfârşitul săptămânii trecute, a transmis, într-un comunicat de presă, că există o recomandare a Comisiei de la Veneţia care spune că un magistrat trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică. Acesta a utilizat o recomandare făcută cu privire la legislaţia statului Kyrgyzstan, care nu are nicio legătiră cu ceea ce se întâmplă în România, pentru a-şi argumenta decizia de a respinge numirea judecătoarei Dana Gârbovan pentru portofoliul de la Ministerul Justiţiei.
Concret, Iohannis le-a cerut judecătorilor de la CSM, care l-au acuzat de încălcarea independenţei justiţiei, în cazul Danei Gîrbovan, să “parcurgă recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate”.
Replica Secţiei de Judecători de la CSM este de o duritate fără precedent şi dezvăluie o confuzie, voită sau nu, pe care preşedintele a făcut-o în această chestiune. “Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală. Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară”, se arată în răspunsul CSM.
CSM nu primeşte ordine de la nimeni
Conform aceleiaşi surse, există state membre ale UE ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor. Raţiunea acestei derogări porneşte de la nevoia de a asigura bunul mers al justiţiei, prin folosirea experienţei deosebite a magistraţilor, ce cunosc, în mod direct, realist şi profund, problemele sistemului. “Spre exemplu, ministrul justiţiei din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcţia de ministru al Justiţiei, aceasta a fost numită judecător la Curtea Supremă din Portugalia, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al Justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe aceasta perioadă”, arată judecătorii.
Magistraţii sunt de părere că toate chestiunile care privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, “şi nu a Preşedintelui României”. “Transmiterea de către preşedintele României, Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru Judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru Judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică”, se arată în răspunsul tranşant al judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.