Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Alina Corina Corbu, a părăsit dezbaterile Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, unde urma să se discute proiectul de lege privind desființarea SIIJ, acuzând caracterul „intens politizat”.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corina Corbu, a participat, joi, alături de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la ședința Comisiei, în care urma să se discute proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).
Corbu a părăsit, însă, dezbaterile.
„Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările Comisiei, percepția publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice”, se arată într-un comunicat semnat de președintele ÎCCJ.
Corbu spune că Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care țin de organizarea judiciară și de funcționarea justiției ca serviciu public, „cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esențiale pentru protejarea imaginii și prestigiului justiției, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetățeanului implicat în actul de justiție”.
Despre chestiunea de drept care a făcut obiectul dezbaterii Comisiei Juridice, președintele ÎCCJ reiterează public poziția pe care a exprimat-o anterior și în cadrul ședinței CSM, respectiv faptul că modificarea dispozițiilor legale menționate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în acest domeniu.
„Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislației în domeniul în discuție trebuie să includă și o serie de garanții prin care să se întărească statutul de independență al judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice (toate documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța ”aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției). Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență conferite tuturor celorlalți judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile și obligațiile magistraților, ci drepturile fundamentale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare”, mai spune Corbu.
Șefa ÎCCJ mai spune că, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiție pe parcursul ultimilor 30 de ani, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, consideră că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte „o reformă veritabilă”, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetățenilor implicați în actul de justiție.