Dar și supersalarii de la buget, așa cum „Jurnalul” va prezenta în cele ce urmează. Aceste numiri, pe care urmează să le facă președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM, sunt, practic, cele care vor determina politica judiciară pentru perioada electorală a anului 2024.
În 21 februarie 2023, funcțiile de procuror general al României și de procuror general al DNA devin vacante, odată cu finalizarea mandatelor de trei ani deținute de Gabriela Scutea și de Crin Bologa. Ministerul Justiției a demarat, încă din 28 decembrie 2022, procedura de selecție pentru ocuparea acestor posturi, procedură care trebuie să se finalizeze în data de 1 martie 2023, însă candidaturile trebuiau depuse până luni, 6 februarie. Asta, pentru că, între 20 februarie și 20 martie, urmează ca toți candidații să susțină un interviu în fața comisiei special constituite în acest sens la Ministerul Justiției, iar, la 27 martie, propunerile trebuie să fie prezentate la Secția de Procurori de la CSM, în vederea emiterii unui aviz consultativ.
Tot la finalul lunii decembrie, a fost declanșată procedura de selecție a noului procuror-șef al DIICOT, candidaturile trebuind, de asemenea, depuse până la începutul acestei săptămâni. Interviul va fi susținut până în 27 februarie, iar propunerea ministrului Predoiu va fi înaintată CSM la data de 1 martie.
Miză uriașă
Fostul judecător Adrian Toni Neacșu analiza, într-un interviu pentru „Jurnalul”, de la finalul anului trecut, importanța acestor numiri, cu o greutate mult mai mare decât în ocaziile precedente. „Numirile la conducerile marilor parchete vin în contextul în care au intrat în vigoare noile legi ale justiției, care prevăd concentrarea puterii în mâinile celor care vor conduce sistemul judiciar”, declara Adrian Toni Neacșu. Asta, deoarece procurorul general al României și șefii DNA și DIICOT capătă, prin noua legislație, puteri sporite, „pe care nu le-au mai avut vreodată”. Spre exemplu, aceștia vor putea numi direct adjuncții, așa cum demnitarii își numesc consilierii personali.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Procurorul general va putea exercita acțiuni disciplinare împotriva procurorilor, dublând, astfel, atribuțiile Inspecției Judiciare. Mai mult, odată cu noul statut al judecătorilor și procurorilor, întărit de o decizie controversată a Curții Constituționale, capii parchetelor nu mai pot fi trași la răspundere disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR sau ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Scutea vs Voineag
Cea mai mare bătaie, așadar, se va da pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Gabriela Scutea, cea care ocupă, în prezent, această demnitate, și-a anunțat, oficial, candidatura pentru un nou mandat, pe contul personal de LinkedIn, printr-o postare în limba engleză. Conform ultimei declarații de avere depuse pe site-ul CSM, Gabriela Scutea a încasat un salariu anual de procuror general de 260.007 lei. Iar funcția vine la pachet și cu o poziție de drept în Consiliul Superior al Magistraturii, de unde Gabriela Scutea a mai încasat venituri anuale de 119.772 de lei. În total, procurorul general a realizat venituri anuale de 379.779 de lei, ceea ce înseamnă 31.648,25 lei pe lună (6.460 euro).
Pe surse, este vehiculată și candidatura, pentru poziția de procuror general al României, a procurorului Marius Voineag, fost anchetator DIICOT și care, în prezent, este procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General. Acesta a încasat, în ultimul an fiscal, 226.710 lei, adică 18.892,5 lei pe lună (3.855,6 euro). Soția sa a fost membru CSM, cu un salariu anual de 138.047,44 de lei.
Oana Pâțu vs Bogdana Albani
Și Crin Bologa și-a anunțat, la bilanțul de săptămâna trecută, candidatura pentru un nou mandat la șefia DNA. Conform ultimei declarații de avere, Bologa a realizat venituri de la DNA de 256.490 de lei pe an (21.374,2 lei pe lună), iar soția sa, ca angajat al Direcției Naționale de Probațiune, a realizat venituri salariale în cuantum de 74.760 de lei pe an.
Pentru DIICOT, candidează actualul procuror-șef adjunct Oana Daniela Pâțu. Conform declarației de avere, veniturile anuale încasate de aceasta s-au ridicat la 307.397 de lei, adică la 25.616,4 lei pe lună (5.227,8 euro). Surse judiciare afirmă, însă, că, pentru aceeași poziție, candidează și procuroarea DIICOT Ioana Bogdana Albani. Aceasta are un salariu anual de 287/945 de lei pe an, adică 23.995,4 lei pe lună (4.897 de euro).
Noii capi ai CSM, campioni la salarii în ultimul an fiscal
Secția de Procurori de la CSM, care va aviza consultativ propunerile pe care le va înainta ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, este condusă de către celebrul procuror Daniel Horodniceanu, noul vicepreședinte al CSM. Studiind ultima declarație de avere completată de acesta, Horodniceanu a reușit performanța ca, în anul fiscal anterior, să realizeze, împreună cu soția sa, venituri de 1.063.891 de lei pe an.
Concret, Daniel Horodniceanu a încasat 221.659 de lei pe an de la DIICOT București și 70.680 de lei pe an de la CSM. În total, 293.439 de lei pe an (24.369,9 lei pe lună). Soția sa, Corina, a realizat venituri de 190.806 lei pe an de la Ministerul Sănătății, 569.000 de lei pe an de la Casa de Asigurări de Sănătate Iași și 10.646 lei pe an de la SC Pleumomed Center SRL. În total, 770.452 de lei pe an (64.204,3 lei pe lună).
Nici noul președinte al CSM, judecătorul Daniel Grădinaru, nu se lasă mai prejos. Acesta a încasat în anul fiscal anterior, 568.003 lei pe an, respectiv 47.334,6 lei pe lună (9.659,9 euro) de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri și Consiliul Superior al Magistraturii. Soția sa, Ianina Blandiana Grădinaru, a realizat, în aceeași perioadă, venituri de 202.303 lei pe an, adică 24.358,6 lei pe lună (4.971.1 euro) de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București și Consiliul Superior al Magistraturii.