Faptul că legile justiției încă nu au fost corectate afectează foarte mult activitatea DNA, declară procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, de Ziua Internațională împotriva Corupției.
Procurorul șef al DNA, Crin Bologa a spus, într-un interviu la RFI, că că lupta anticorupție există, chiar dacă nu se prea vede și pune acest lucru pe seama limitărilor legislative pe care le are DNA-ul. Șeful instituției mai afirmă că a reușit să redea curajul procurorilor, după modificarea legilor justiției de acum câțiva ani.
Întrebat cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Corupției de ce este atât de timidă revigorarea DNA după modificarea legilor justiției, Crin Bologa a spus că instituția a fost supusă unor atacuri.
„În perioada 2017-2019, DNA a fost supusă unor atacuri atât mediatice, cât și din partea celorlalte puteri ale statului. Începând cu anul 2020, când am fost numit procuror șef al Direcției, am încercat să redau curajul procurorilor și celorlalte categorii de personal din DNA, să venim cu un echilibru în activitatea noastră, astfel încât să începem și să continuăm anchete profesioniste în lupta de combatere a corupției la nivel înalt și mediu. Eu cred că am reușit acest lucru. Așa cum ați precizat, nu se prea vede lupta anticorupție, dar există. Un observator atent, dacă se uită pe site-ul DNA, o să vadă în fiecare zi un comunicat sau mai multe, care se referă la anchete de-ale noastre finalizate sau care au debutat. Deci munca procurorilor DNA continuă, numai că nu se mai vede, având în vedere limitările pe care noi le avem într-o comunicare publică. Persoanele arestate, de exemplu, aflate în custodia DNA, nu mai sunt expuse public, pentru că suntem obligați să procedăm astfel, pentru a nu le încălca prezumția de nevinovăție. De asemenea, urmărirea penală este o fază nepublică a procesului penal și avem cel puțin două limitări în comunicarea publică și anume prezumția de nevinovăție, dar și afectarea urmăririi penale a procurorilor”, a spus Crin Bologa.
Șeful DNA precizează că activitatea DNA este afectată de faptul că legile justiției încă nu au fost corectate.
„Ne afectează foarte mult. Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiției, la care se adaugă unele decizii ale CCR, iar legislația nu a fost pusă de acord cu aceste decizii ale CCR, afectează atât competența DNA, am pierdut foarte multă competență în ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat parțial abuzul în serviciu, total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituțional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informații. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiției, noi am pierdut procedura și posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, DIICOT-ul își alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent CSM. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de șase ani în funcția de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecție. Deci modificarea acestor legi ale justiției este esențială pentru continuarea luptei împotriva corupției la nivel înalt și mediu”, mai spune Bologa.
Întrebat care e riscul cel mai mare dacă legile justiției nu vor fi corectate, Crin Bologa a răspuns: „Riscul este ca lupta împotriva corupției să nu aibă forța pe care ar trebui s-o aibă în continuare, riscul este ca noi să continuăm să funcționăm cu procurori care ocupă schema în proporție de 70%, în condițiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcției era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba și o să vedeți și la sfârșitul anului, când o să dăm publicității raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparație cu anii trecuți”.
(sursa: Mediafax)