Dramele celor condamnați pe nedrept sau pe baza unor dovezi subțiri cât o pojghiță de gheață, cu rechizitorii care sfidează logica, plasate către judecătorii dedicați, dovedesc câtă nedreptate se ascunde în decizii ale instanțelor. Erorile judiciare ies la iveală de cele mai multe ori prea târziu, corecțiile pornesc din apeluri disperate care sunt preluate de presa care nu face jocurile sistemului. Un asemenea caz a ajuns la noi pe un traseu indirect, readus în atenție de Mircea Badea. Fusese semnalat în 2015 de Jurnalul de Dâmbovița. Atunci, victima se adresase ziarului stimulat de puterea de investigare a unui ziarist - Dana Grecu și maturitatea de apreciere a unui magistrat - judecătorul, acum pensionar, Nicolae Tănase.
Viorel Tudorache era, până în 2008, un notar respectat în Brașov. Viața lui a luat un alt curs, având ghinionul să fie la momentul nepotrivit pe traseul unui contract de vânzare-cumpărare a unor terenuri retrocedate. Vânzătorul nu s-a mai înțeles cu cumpărătorul și a dorit să rupă înțelegerea. Notarul, aflat la mijloc, între părți, a căzut ca musca în lapte, fiind luat la grămadă de vârtejul anchetei procurorilor DNA din Brașov care urmăreau o serie de relații politice, crezând că vor ajunge la primarul Scripcaru prin presiunile și denunțurile celor arestați. Procurorul Șelaru Horia Valentin, pe atunci procuror la DNA teritorial Brașov, l-a căptușit pe notar cu o acuză de complicitate cu ceilalți inculpați. Pe care nu-i cunoștea. Ca să-l lege de ceilalți inculpați, este reținută din interceptări o frază a unui inculpat pe care l-a văzut doar la proces, care întreabă: ,,Unde să venim? La Tudorache?”. Cel întrebat răspunde ,,Nu, nu la Tudorache!”, dar acuzatorul nu mai reține și negația, pentru că altfel nu mai putea face legătura cu locul și persoanele incriminate.
Arestări, condamnari după marea revedere cu Șelaru
Rechizitoriul este întocmit de procurorul Șelaru și, potrivit informațiilor noastre, vizat de procurorul Țuluș. Avocații, pe care notarul îi plasează în ,,câmpul tactic” abia acum, după condamnare, încearcă să scoată dosarul de sub competența DNA. Are o singură victorie, la Brașov, de respingere a arestării preventive, dar toate celelalte decizii, după recursul DNA, îi sunt nefavorabile.
Procesul ajunge după cinci ani la Înalta Curte de Casatie și Justiție. În mai 2013, procurorul Șelaru, după faptele de arme de la Brașov, este promovat la ÎCCJ. Judecătorul suprem, care nu judecase niciun proces în viața lui, ajunge, prin voia programărilor, exact pe dosarul la care făcuse rechizitoriul ca procuror la Brașov. Este probabil unic în vreun stat cu urme de democrație ca sentința finală să o dea autorul acuzării, procurorul care a întocmit rechizitoriul. Asta s-a întîmplat în statul de drept din România, care l-a condamnat la 7 ani de închisoare pe Viorel Tudorache.
Suferință într-o carte
În pușcărie, Viorel Tudorache și-a înecat amarul în scris. Epistolele suferinței lucide care descriu viața din universul celular, strict în libertatea celor 15 metri pătrați împărțiți cu încă 11 condamnați care zac în paturile suprapuse pe trei niveluri, sunt trimise spre judecătorul Nicolae Tănase. O cutie de rezonanță pentru nedreptățile îndurate de alți oameni intrați în malaxorul DNA care toacă țintele alese să fie distruse pe culoarele instanțelor dirijate. În scurt timp, cartea va porni spre cititori. Gulagul românesc care a avut captiv un om condamnat la şapte ani pentru patru convorbiri interceptate, fără probe materiale ale vinovăției, are încă un cronicar. Șelaru, care și-a judecat propriul rechizitoriu, nu și-a terminat încă opera. Tudorache, eliberat condiționat, își caută echilibrul .
Șelaru Horia Valentin a fost groparul meu, spune notarul Tudorache. Șelaru este procurorul care a făcut rechizitoriul, judecat apoi tot de el la ÎCCJ, unde fusese promovat.