Este foarte importantă planificarea urbană. Nu poți să construiești sate, orașe fără să te gândești pentru următorii 30-50-100 de ani pentru că acele case, acele cartiere, acele comunități vor exista acolodecenii întregi și vor trebui asigurate toate resursele. Am văzut în acest an ce înseamnă o secetă prelungită. România nu a avut probleme serioase din cauza secetei, în ceea ce privește asigurarea apei potabile. Dar sute de comunități, sate, comune sau chiar orașe s-au confruntate cu aceste restricții care au fost generate de planificarea care nu a luat în calcul schimbările climatice.
Era aproape imposibil ca în anii 60, 70,80 când s-au făcut primele sisteme de apă potabilă, primele colectări pe cantități mari de apă, rezervoare mari de apă, să te gândești ce se va întâmpla în 50 de ani sau în 70 de ani. Dar în viitor cu siguranță efectele schimbărilor climatice trebuie avute în vedere în momentul în care facem planificare urbană.
Apa potabilă nu poate fi folosită pentru altceva! Este prea scumpă, trece prin prea multe procese de tratare, trece prin filtrări și respectă niște norme, standarde care nu sunt obligattorii nici la apa de irigații, nici la apa care se folosește pentru alte scopuri. Și atunci, fiecare cetățean, fiecare român trebuie să înțeleagă că în viitor trebuie să gândească la apă ca la o resursă limitată.
Noi n-am avut probleme nici cu energia electrică până a crescut prețul foarte mult. Dar și la energia electrică, o criză ne învață să fim mai cumpătați la consum. La fel și la apă, acest semnal de alarmă care a venit în acest an prin această perioadă lungă de secetă trebuie să ne învețe să fim mult mai cumpătați în momentul în care folosim apa potabilă.
Prețul pe care îl plătește Hidroelectrica este de 17 bani/1000 mc uzinați, Se strâng bani mulți la Hidroelectrica pentru că se produc cantități foarte mari. Din prețul apei care se plătește zilnic de către consumatori, doar o parte mică înseamnă prețul plătit de operator la Apele Române. Este infim.