Camera superioară a Parlamentului României a atribuit, zilele trecute, unul dintre cele mai inedite contracte de achiziție publică. „Jurnalul” a dezvăluit, în premieră, în primăvara acestui an, că instituția condusă de generalul Nicolae Ciucă, lider al Partidului Național Liberal, a publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț prin intermediul căruia dorea furnizarea unei soluții de virtualizare digitală a grădinilor Senatului.
Afacerea a fost suspendată, după care, la data de 19 iunie 2024, a fost reluată, prin republicarea documentației de organizare a procedurii de achiziție publică. În fapt a fost aleasă organizarea unei proceduri simplificate de selecție de oferte, în vederea atribuirii contractului, iar suma pusă la bătaie de autoritatea contractantă pentru acest proiect a fost de 504.201,68 de lei fără TVA.
La această procedură simplificată de selecție de oferte, Senatul României a primit o singură ofertă, pe care, de altfel, a și declarat-o admisibilă, iar la data de 26 iulie 2024 afacerea a fost perfectată cu acte în regulă.
Mai exact, a fost încheiat cu SC Collider SRL București contractul având numărul 41/2024, la o valoare finală negociată de 504.200 de lei fără TVA, ceea ce înseamnă că Senatul României a făcut o economie, față de valoarea inițială maxim estimată a fi alocată acestui proiect, de 1,61 de lei fără TVA. Cu tot cu TVA, valoarea contractului în discuție se ridică la 600.000 de lei (122.448,6 euro).
Două aplicații informatice
Senatul a precizat, în cuprinsul caietului de sarcini care a stat la baza acestei achiziții inedite, că intenționează „dezvoltarea unor aplicații în realitatea virtuală și în realitatea augmentată”, dar și să cumpere „hardware pentru utilizarea acestor aplicații”, la care se adaugă amenajarea unor spații pentru utilizarea lor.
Concret, contractul se referă la faptul că „este necesară realizarea a două aplicații, în vederea punerii în valoare a patrimoniului dispărut, în forma unei zone din fostul cartier Uranus, actuala grădină a Senatului României”. Proiectul are drept scop principal „dezvoltarea unui mediu imersiv propice pentru redarea caracterului istoric și cultura Uranus, într-o formă cât mai completă”.
Cele două aplicații dorite vor funcționa în incinta Senatului României, din cadrul Palatului Parlamentului și al grădinii Senatului României. „Aplicația AR va utiliza telefoanele mobile ale vizitatorilor, pentru redarea unui fragment din fostul cartier Uranus, pe suprafața actualei grădini a Senatului, iar aplicația VR va fi utilizată prin intermediul dispozitivelor VR din spațiul amenajat cu acest scop”, se mai precizează în documentația de atribuire.
Copie digitală a fostului cartier Uranus
Astfel, cele două aplicații „vor permite vizitatorilor să exploreze o copie virtuală (digital twin) a cartierului Uranus în realitate virtuală/ digitalizată, pentru a trăi o parte a istoriei Bucureștiului care a fost demolată și îngropată de regimul comunist”. Conform aceluiași caiet de sarcini care stă la baza ineditei achiziții, „aplicația AR va reproduce în realitate augmentată aria reconstruită a cartierului, ce corespunde cu suprafața actuală a Grădinilor Senatului, și cuprinde străzile Cazărmii, Seneca, Fenix, Miracolelor, Bagdad și integral strada Vitănești. (…) Experiențele vor reda aspecte diferite ale realității istorice. Aplicația va evidenția arhitectura caselor dispărute, atmosfera generală vizuală și sonoră și va oferi elemente interactive structural după un fir narativ”, se mai arată în document. Durata parcurgerii aspectului narativ va fi de zece minute.
Mai departe, se specifică faptul că „aplicația VR va readuce la viață interiorul unuia dintre reperele culturale importante dispărute de pe suprafața actualei grădini a Senatului României. Clădirea redată în realitate virtuală va evidenția elementele virtuale simulate în cadrul acestor ambelor aplicații, care vor fi modelate având la bază o documentare consistentă a realității istorice, astfel încât să fie cât mai credibile istoric și cât se poate de integrate în context. Similar, elementele narative, sonore, fonice vor fi bazate pe realitate, scopul aplicațiilor fiind și educativ, documentar, nu doar de divertisment. Formatul conținutului va fi unul de joc narativ”.
Proiectul trebuie să fie implementat până în data de 1 noiembrie 2024, potrivit documentației de atribuire.
Firma adjudecătoare mai are contracte similare și cu Muzeul Satului
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), societatea SC Collider SRL, compania care și-a adjudecat acest contract scos la mezat de către Senatul României, a fost înființată în anul 2016 și a avut, inițial, doi asociați persoane fizice. Este vorba despre Tudor Gabriel Gheorghe și despre Vlad Vernica. Ulterior, Vernica a cesionat părțile sociale și a părăsit structura acționariatului.
Asociatul unic rămas în firmă mai este acționar într-o altă companie, pe nume SC Arhipedia SRL, alături de un anume Florin Dragoș Grama.
SC Collider SRL nu se află la primul contract cu o instituție publică. Două astfel de afaceri au avut drept autoritate contractantă Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Cel mai recent a fost încheiat la data de 26 martie 2024, împreună cu SC Gateway Entertainment & Events SRL, în valoare de 193.422,82 de lei fără TVA și a avut ca obiect dezvoltarea unei aplicații web cu tehnologie de inteligență artificială - avatar predefinit.
Anterior, la data de 10 august 2023, SC Collider SR, în aceeași asociere cu SC Gateway Entertainment & Events SRL și-au adjudecat de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” un alt contract, în valoare de 499.000 de lei fără TVA, pentru achiziția unei soluții complete de realitate virtuală (software VR + AR – concepție și implementare), prevăzute în cadrul unui proiect denumit „ROM(a)NOR Interfferences – CALL05-7”.