Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean nu va fi urmărit penal în dosarul deschis de procurori după cozile românilor din străinătate la alegerile din 2014. Senatorii au respins, ieri, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul actualului senator PSD, suspectat de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale la alegerile prezidenţiale de acum doi ani.
“Nu este treaba Parlamentului să protejeze pe cineva. Nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament să fie oprită o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăţiei, fie cu urmărirea penală”, transmitea preşedintele Klaus Iohannis la ora la care în plenul Senatului începea dezbaterea privind ridicarea imunităţii lui Titus Corlăţean. Senatorii n-au luat în seamă recomandarea preşedintelui ales în urma scandalului din 2014. Fostul ministru de Externe a scăpat de urmărirea penală cu 92 voturi împotrivă şi doar 26 în favoarea solicitării DNA, Corlăţean refuzând să voteze. “Am avut foarte multă răbdare. Timp de un an şi jumătate am tăcut. Speram ca anchetatorii să-şi facă datoria în deplină imparţialitate şi profesionalism. Astăzi îmi este extrem de clar că linia şi direcţia au fost cu totul altele”, şi-a început Corlăţean pledoaria din plenul Senatului. “Resping în termeni foarte clari şi foarte categorici orice acuzaţie care îmi este adusă privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiunilor de serviciu sau acuzaţia de a împiedica cetăţenii români să voteze. Am simţit un profund regret faţă de situaţia în care s-au aflat cetăţenii români de bună-credinţă care au trecut prin acele evenimente din 2 noiembrie 2014, nu pentru alţii”, s-a căit senatorul PSD la microfonul Senatului.
PSD şi UNPR i-au luat apărarea
A urmat un discurs lung, de 30 de minute, în care fostul ministru a pus lipsa secţiilor de votare pe seama crizei economice şi a statisticilor privind prezenţa românilor din diaspora la alegerile anterioare. “Dacă s-ar fi încercat ceva ilegal s-ar fi ştiut la nivel interinstituţional”, a plusat senatorul PSD. Corlăţean susţine că prevederile legale în vigoare permiteau înfiinţarea secţiilor din afara ţării doar în ambasadele şi reprezentanţele diplomatice. În apărarea lui Corlăţean a sărit senatorul PSD Şerban Nicolae, care le-a cerut colegilor să voteze împotriva urmăririi penale. “Referatul procurorilor este o insultă faţă de Senatul României. Procurorul de caz este profund incompetent”, a acuzat social-democratul. De partea fostului ministru a fost şi grupul UNPR. “Titus Corlăţean este un produs rar al diplomaţiei româneşti. Nu are nicio vină pentru faptul că unii români au fost obstrucţionaţi să voteze”, a pledat liderul senatorilor UNPR, Haralambie Vochiţoiu. “Domnilor Ponta şi Dragnea ar trebui să le fie ruşine: povara a căzut pe umerii celui de care s-au folosit pentru a-şi duce la îndeplinire planul. În 2014 au blocat votul ca să iasă Ponta preşedinte, azi folosesc votul ca să blocheze aflarea adevărului. Democraţie a la PSD!”, a reacţionat liderul PNL, Alina Gorghiu.
Titus Corlăţean, fost ministru de Externe: Toate lucrurile care s-au spus cu milioanele de români care sunt în străinătate şi votează au fost legende. Până în 2014 au fost zeci de mii, nu milioane, nici măcar sute de mii cei care au votat.
Diaspora mai votează?
Doar o mie de români din străinătate au cerut să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare din toamnă, a anunţat vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ. “Până în acest moment, avem 1.007 solicitări de vot prin corespondenţă şi 334 de solicitări de înfiinţare de secţii de votare. Aceste 334 nu înseamnă că înfiinţăm trei secţii de votare, ci sunt 334 de solicitări de pe tot mapamondul. Practic nu suntem în faţa faptului de a înfiinţa vreo secţie de votare la solicitare”, a declarat Muhuleţ.
Procurorii DNA susţin că Titus Corlăţean “a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte (n.r. - Victor Ponta, candidatul PSD)”.