Ideea aparține unui senator ex-USR, care invocă pandemia de COVID-19 și necesitatea asigurării acestor servicii pentru cei care lucrează sau care învață de la domiciliu. Numai că, potrivit Consiliului Concurenței, dacă s-ar întâmpla în realitate ceea ce propune acest senator, firmele private care furnizează servicii de internet și televiziunile private ar urma să treacă în subordinea primăriilor și consiliilor județene, deoarece doar aceste instituții ale statului au drept de reglementare atunci când este vorba despre gestionarea serviciilor de utilități publice. Legea a picat la vot în Senat, ca primă Cameră sesizată, la începutul acestei luni.
Ineditul proiect poartă numele de PLX 24/2024 - propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice și a fost depus la Parlament de senatorul neafiliat Andrei Postică, ex-parlamentar USR și fost președinte al USR Galați.
Postică arată, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, că „pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra tuturor instituțiilor de educație și de învățare din întreaga lume. La începutul lunii aprilie 2020, închiderea școlilor în cele 194 de țări a afectat 1,6 miliarde de elevi, reprezentând 90% din totalul elevilor încadrați în sistemul de învățământ”. „Învățarea online a devenit un adevărat colac de salvare pentru învățământ, întrucât instituțiile tindeau să minimizeze posibilitatea transmiterii comunitare a virusului”, mai arată senatorul.
Andrei Postică susține că „pandemia a avut un impact și asupra locurilor de muncă. La începutul pandemiei, unele întreprinderi au fost obligate să-și lase angajații să lucreze de acasă. Interdicțiile au fost însă eliminate treptat în toată Europa, unele întreprinderi putându-și alege acum modul de lucru preferat. Așadar, cu toate acestea, un număr mare de angajați au ales să-și continue activitatea în regim hibrid sau de telemuncă”.
Se invocă dreptul la muncă
Potrivit senatorului inițiator, „observăm importanța deosebită pe care au avut-o și o au în continuare serviciile de internet, atât în rândul elevilor, studenților, cât și al angajaților în desfășurarea activităților în mediul online, de la distanță”. „Există în prezent cazuri în care anumite zone, locuințe colective (blocuri) nu au acces la servicii de internet, ceea ce împiedică telemunca. Conform Legii 269/2004 privind Codul consumului, Capitolul III - Drepturile consumatorilor, la articolul 27 litera «c» se prevede că «consumatorii au dreptul de a avea acces la piețe care le asigură o gamă variată de produse și servicii de calitate». De asemenea, Legea 53/2003 privind Codul muncii prevede, la articolul 3 alineat 1, că «libertatea muncii este garantată de Constituție, iar dreptul la muncă nu poate fi îngrădit»”, se mai arată în documentul citat.
Astfel, proiectul de lege în discuție propune completarea articolului 1 din Legea 51/2006, privind serviciile comunitare de utilități publice, cu o nouă literă, „i”, care să conțină „servicii de internet și televiziune”. Conform formei legii aflate în vigoare, serviciile comunitare de utilități publice sunt definite ca totalitatea activităților reglementate care asigură satisfacerea nevoilor comunităților locale cu privire la: alimentarea cu apă; canalizare și epurarea apelor uzate; procesarea apelor uzate din cadrul unităților administrativ-teritoriale printr-un serviciu public inteligent alternativ; colectarea, canalizarea și epurarea apelor pluviale; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităților; iluminatul public; alimentarea cu gaze naturale și transportul public local de călători.
Conform legii, aceste servicii au caracter economico-social, răspund unor cerințe și necesități de interes și de utilitate publică, au caracter tehnico-edilitar, au caracter permanent și regim de funcționare continuu, regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol, presupun existența unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate, aria de acoperire are dimensiuni comunale, orășenești, municipale sau județene și se află în responsabilitatea autorităților administrației publice locale.
Privații ar fi gestionați de stat
Consiliul Concurenței, chemat să avizeze acest proiect de lege, a respins adoptarea inițiativei, arătând că „legea în domeniul serviciilor de utilități publice prevede că «autoritățile deliberative ale administrației publice locale asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor de utilități publice și adoptă hotărâri în legătură cu alegerea modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice, aprobă documentațiile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii și modifică aceste contracte»”.
„Într-un domeniu precum cel al serviciilor de comunicații electronice, în care concurența funcționează, iar piața este într-o continuă expansiune, reglementarea excesivă conduce la blocarea pieței și la împiedicarea progresului tehnologic”, subliniază Consiliul Concurenței, care atrage atenția, totodată, asupra faptului că „în legătură cu serviciile de televiziune, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale”. „Serviciile de televiziune sunt asigurate de televiziuni private, care nu pot fi reglementate de autoritățile publice locale, iar TVR este o companie de stat care își desfășoară activitatea sub control parlamentar. (…) Și serviciile de internet sunt asigurate de firme private, iar prin acest proiect de lege se propune ca acestea să fie trecute sub conducerea, controlul și responsabilitatea administrațiilor locale”, se mai arată în acest aviz negativ.
Doar cei de la USR și inițiatorul au votat pentru adoptarea acestei inițiative
Legea lui Andrei Postică nu se bucură nici de sprijinul Guvernului României, care a transmis Parlamentului un punct de vedere de respingere. Aceeași atitudine a avut-o și Comisia pentru Comunicații și Tehnologia Informației din Senat.
Mai mult, Comisia pentru Administrație Publică a Senatului a transmis Plenului un raport de respingere, iar legea a intrat la vot, în Senat, la data de 5 februarie 2024. Din cei 103 parlamentari prezenți, 84 au votat împotriva adoptării ineditului proiect de lege. Au fost parlamentari de la AUR, de la PNL, de la PSD, de la UDMR și doi neafiliați. Pentru adoptarea legii au votat 15 senatori, de la USR și autorul legii, care este parlamentar neafiliat.
În prezent, proiectul de lege se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.