Cine a fost Sfântul Antonie cel Mare?
Sfântul Antonie cel Mare a trait în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Este socotit a fi întemeietorul vieții monahale și este probabil cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vieții călugărești. Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fetele necăsătorite să-şi găsească sufletul pereche.
După moartea părinţilor săi, la doar 20 de ani, Sfântul Antonie a auzit în biserică cuvintele lui Iisus Hristos: "Daca voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o saracilor şi vei avea comoara în cer; dupa aceea, vino şi urmează-Mi” (Matei 19, 21).
După auzirea acestor cuvinte, Sfântul Antonie cel Mare face întocmai. Vinde întreaga avere pe care o primise de la părinţii săi, îşi încredinţează sora unei comunităţi de fecioare şi, în cele din urmă, merge pe calea călugăriei.
La vârsta de 35 de ani, Sfântul Antonie se retrage în pustie pentru 20 de ani. La insistenţele ucenicilor săi, acesta părăseşte peştera şi devine părintele duhovnicesc al multor călugări din diverse comunităţi monastice din pustia egipteană.
Sfântul Antonie cel Mare a trăit 85 de ani în pustiu. Antonie tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi.
Sfântul Antonie este considerat în zilele noastre ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.
Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.
Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de nouă zile ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Antonie cel Mare. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox
Potrivit tradiţiei, de sărbătoarea Sfântul Antonie nu se mănâncă de dulce.
Pentru un an îmbelşugat este bine să se facă pachete cu alimente şi haine şi să se împartă oamenilor săraci.
Pentru a fi feriţi de duhuri rele, vrăji sau alte primejdii, această zi de 17 ianuarie este cinstită cu sfinţenie de oameni, prin rugăciune şi gânduri bune.
Ce trebuie să facă astăzi, 17 ianuarie, fetele nemăritate
Potrivit tradiţiei, fetele nemăritate ar trebui să meargă astăzi, 17 ianuarie, să se roage la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Potrivit credincioşilor, cine se roagă începând din această dată, timp de nouă marţi la rând, îşi va îndeplini cea mai arzătoare dorinţă.
În fiecare marţi, de dimineaţă până seara, curtea bisericii Sfântul Anton din Bucureşti este plină ochi de credincioşi. Abia dacă mai poţi arunca un ac, iar asta se datorează minunilor care s-au petrecut pentru miile de credincioşi de-a lungul timpului.
Deopotrivă tineri şi bătrâni trec pragul curţii bisericii Sfântul Anton de la Curtea Veche, pentru a se ruga pentru sănătate, linişte şi pace în familie, ajutor la examene sau găsirea sufletului pereche.
În fiecare marţi se scrie un acatist care urmează să fie citit de către unul dintre preoţi bisericii. În cea de-a 10 zi, credincioşii care au făcut ritualul celor 9 marţi, duc la biserică alimente, precum ulei, făină sau orez.
Pe lângă aceste alimente, enoriaşii mai duc şi o pâine care se împarte la nouă persoane. După aceste zile, rugăciunea celui care a respectat ritualul se îndeplineşte.
Troparul Sfântului Antonie cel Mare
Locuitor pustiului și înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Antonie. Și cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui ce și-a dat ție putere, slavă Celui ce te-a încununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.