În mod similar, alegerile prezidențiale din acest an din Statele Unite au fost cel mai important eveniment politic din 2024 și aproape sigur va fi amintit ca un punct de cotitură istoric. Rezultatul va modela evenimentele globale pentru deceniile viitoare.
Efectele vor fi resimțite pe două niveluri. Primul este nivelul mai imediat, practic și operațional al guvernării de zi cu zi. Cu Donald Trump din nou la Casa Albă, SUA se vor retrage din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, vor impune noi tarife partenerilor săi comerciali și vor lansa o campanie masivă de adunare și expulzare a milioane de imigranți fără acte. Luate împreună, toate acestea reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care funcționează cea mai puternică țară din lume și în ceea ce reprezintă ea.
Apoi, există dimensiunea globală, în care sunt posibile multe scenarii – de la schimbări majore de putere până la dizolvarea alianțelor de lungă durată și dezintegrarea instituțiilor și normelor de guvernare ale lumii. Ce se va întâmpla cu relațiile transatlantice? Dar Ucraina? Vor dezvolta SUA legături mai strânse cu Rusia și alte regimuri autoritare în detrimentul Uniunii Europene și al altor aliați?
Trump a câștigat decisiv, în ciuda disprețului său pentru instituțiile democratice, a eforturilor sale de a răsturna alegerile din 2020 și a condamnării sale ulterioare pentru 34 de capete de infracțiune. Deși alegătorii știu despre abordarea sa haotică a guvernării, falsitatea sa obișnuită și politicile sale sinistre de imigrare, el a câștigat fiecare stat decisiv. Chiar și știind cine bine este Trump, mai mulți americani au votat pentru el decât pentru Kamala Harris.
Să o spunem clar: democrația liberală din SUA a suferit o lovitură letală. Va fi supusă unei presiuni crescânde de ambele maluri ale Atlanticului și nu există nicio garanție că va supraviețui. La urma urmei, poate exista vreun viitor pentru Occidentul liberal fără SUA ca lider? Cred că răspunsul este nu.
Trump își va începe al doilea mandat cu controlul republican asupra ambelor Camere ale Congresului, iar mulți observatori se așteaptă ca majoritatea conservatoare de 6-la-3 de la Curtea Supremă să-l susțină fără echivoc. În iunie, Curtea a decis, într-un caz introdus de Trump, că președinții beneficiază de o imunitate largă de urmărire penală pentru acte „oficiale”. Astfel, el va putea guverna – într-adevăr, să guverneze – fără piedici. Nimic nu îl împiedică să transforme democrația liberală americană într-o oligarhie iliberală.
Evident, presiunea asupra democrațiilor europene de a contribui mai mult la propria lor securitate se va intensifica. Dar Trump nu are niciun interes să consolideze UE – dimpotrivă, de fapt – iar capacitatea UE de a avansa independent fără sprijinul tacit al SUA este îndoielnică. Acest lucru ar necesita o schimbare fundamentală a mentalității politice a europenilor, iar o astfel de schimbare nu se vede în prezent nicăieri. Mai mult, motorul franco-german care a propulsat întotdeauna UE nu mai este operațional și nimeni nu știe când sau dacă va fi repornit.
O altă problemă majoră este conflictul israeliano-palestinian. Se va grăbi acum actualul guvern israelian să anexeze Cisiordania? Ce va face cu Iranul, care a adunat uraniu de calitate foarte apropiată pentru a fi utilizat militar? Toate semnele indică un război major în regiune – o restructurare violentă care va aduce orice, în afară de pace sau chiar o încetare a focului de durată.
Asta ne aduce la întrebarea finală, extrem de importantă: cum va arăta lumea fără un Occident liberal? Timp de zeci de ani, alianța transatlantică a proiectat putere (atât dură, cât și moale) și a modelat valorile care au stat la baza unei ordini globale coezive. Dar acum ordinea globală se află în mijlocul unei tranziții haotice.
Dacă Europa nu reușește să se unească în acest moment de schimbare tumultuoasă, nu va avea o a doua șansă. Singura sa opțiune este să devină o putere militară capabilă să-și protejeze interesele și să asigure pacea și ordinea pe scena mondială. Alternativa este fragmentarea, impotența și irelevanța. Provocarea este agravată de o schimbare tehnologică masivă către digitalizare și IA, precum și de criza demografică a Europei. Deși continentul are prea mulți bătrâni și prea puțini tineri, se opune din ce în ce mai mult imigrației.
Deci, și acum ce? Se va pregăti Europa sau va reveni la o structură asemănătoare cu cea care a urmat Congresului de la Viena din 1814-15, în care influența Rusiei a fost dominantă și omniprezentă? Europenii s-au trezit pe 6 noiembrie cu un rezultat care îi va afecta mai profund decât toate propriile alegeri la un loc. Trump nu numai că va schimba America (în rău); va modela și istoria europeană – dacă îl lăsăm.
Autorul:
Joschka Fischer, ministrul de externe și vicecancelar al Germaniei între 1998 și 2005, a fost lider al Partidului Verzilor Germani timp de aproape 20 de ani.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate.