Actorul Sidney Poitier este primul actor de culoare care a fost distins cu un Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinţii săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă. Poitier s-a născut prematur, fără prea mari şanse de a supravieţui călătoriei. A fost înregistrat la Miami, având în vedere că în momentul naşterii sale, se apropiaseră deja de coastele Floridei. Copilăria şi-a petrecut-o pe insula îndepărtată, fără electricitate şi cu o populaţie de doar 1.500 de persoane.
În primii ani de adolescenţă, părinţii l-au trimis în capitala Nassau, la nişte rude, urmând să-şi găsească de lucru acolo. Manifestând o înclinaţie către delincvenţa juvenilă a fost trimis la Miami, unde avea să locuiască cu fratele mai mare.
La 18 ani, s-a mutat la New York. Şi-a încercat norocul pe scena teatrului, dar nu a fost bine primit de către public. A petrecut următoarele şase luni dedicându-se carierei actoriceşti şi, la cea de-a doua încercare de a urca pe scenă, a fost remarcat şi distribuit în piesa ''Lysistrata'' de pe Broadway, potrivit site-ului museumofuncutfunk.com.
În 1949, a fost nevoit să aleagă între roluri principale în piese de teatru şi oferta regizorului Darryl F. Zanuck de a juca în filmul ''No Way Out'' (1950). A ales filmul, iar succesul de care s-a bucurat i-a adus noi oferte în domeniul cinematografiei.
Rolul care l-a consacrat a fost cel din filmul ''Blackboard Jungle'' (1955). Rolul din "The Defiant Ones" (1958), i-a adus Premiul BAFTA pentru cel mai bun actor străin, în 1959, potrivit site-ului newsone.com. A urmat rolul din ''Lilies of the Field'' (1963), care i-a adus Oscar-ul. A fost primul actor de culoare care a primit această distincţie. A primit şi Premiul Globul de Aur pentru rolul respectiv.
La Hollywood, Poitier a făcut câteva filme memorabile, printre care: ''The Defiant Ones'', ''The Bedford Incident'', ''In the Heat of the Night'' (1967), ''They call Me Mister Tibbs'' (1970), ''The Organization'' (1971), ''A Patch of Blue'' (1965), ''Guess Who's Coming to Dinner?'' (1967) şi ''To Sir, With Love'' (1967). Ultimul film în care Sidney Poitier a jucat a fost "The Jackal", în 1997, se menţionează pe www.sosoactive.com.
De asemenea, a regizat câteva filme, dintre care cel mai mare succes l-a avut comedia ''Stir Crazy''. Celebrul trio: Poitier, Cosby şi Belafonte s-a reîntregit în filmul ''Uptown Saturday Night'', tot în regia lui Poitier.
În 2000, a primit premiul pentru întreaga activitate din partea Asociaţiei Actorilor Americani.
Poitier a fost căsătorit cu Juanita Hardy din 1950 până în 1965. S-a recăsătorit cu Joanna Shimkus, fostă actriţă canadiană de origine lituaniană, în 1976. Are patru copii din prima căsătorie şi doi din cea de-a doua. A scris trei cărţi autobiografice: ''This Life'' (1980), ''The Measure of a Man: A Spiritual Autobiography'' (2000) şi ''Life Beyond Measure - letters to my Great-Granddaughter'' (2008) şi un roman "Montaro Caine", editat în mai 2013.
Actorul este subiectul unei biografii "Sidney Poitier: Man, Actor, Icon" (2004), scrisă de istoricul Aram Goudsouzian. Au fost realizate şi filmele "Sidney Poitier, an Outsider in Hollywood" (documentar) şi "Sidney Poitier: One Bright Light" inspirate din viaţa sa.
Poitier a fost ambasador nerezident al Uniunii Bahamas în Japonia din aprilie 1997 şi ambasador la UNESCO până în 2007. La 12 august 2009, actorul a fost decorat cu Medalia Prezidenţială a Libertăţii (cea mai înaltă distincţie civilă din Statele Unite), de către preşedintele american Barack Obama.
După moartea actorului american Ernest Borgnine, în 2012, el a devenit cel mai în vârstă actor în viaţă care a câştigat Premiul Oscar, pentru cel mai bun actor. La 2 martie 2014, Poitier a apărut alături de actriţa Angelina Jolie, la cea de-a 86-a ediţie a Premiilor Academiei, pentru a prezenta premiul pentru cel mai bun regizor, potrivit site-ului culturocity.com.
În 2016, el a fost distins cu Premiul BAFTA Fellowship pentru realizări remarcabile în timpul vieţii de film şi cu Premiul Icon din partea African-American Film Critics Association (AAFCA). AGERPRES