Raynaud poate afecta și vasele de sânge din nas, buze sau lobii urechii, determinând atacuri vasospastice ca răspuns la temperaturi scăzute sau stres. În timpul unui episod, arteriolele și capilarele din degete se strâng excesiv, iar pielea devine albă și apoi albastră din lipsa de oxigen. Pe măsură ce vasele se relaxează, pielea se înroșește și apare senzația de furnicături. Un atac durează de obicei aproximativ 15 minute.
Există două tipuri principale de sindrom Raynaud: primar și secundar. Boala Raynaud, sau sindromul primar, apare de sine stătător, fără legătură cu alte afecțiuni, și nu este gravă. Sindromul Raynaud secundar, sau fenomenul Raynaud, este cauzat de o afecțiune subiacentă, medicamente sau factori de stil de viață și poate fi mai grav, ducând la ulcere ale pielii și cangrenă.
Raynaud primar afectează de obicei femeile tinere și persoanele cu antecedente familiale. Sindromul secundar este mai frecvent la cei cu alte afecțiuni, cum ar fi sclerodermia sau lupusul, și la cei care folosesc unelte de mână vibrante.
Sindromul Raynaud este destul de comun și reprezintă o versiune exagerată a unui proces normal al corpului numit răspuns vasomotor. Acest proces reglează vasoconstricția și vasodilatația pentru a conserva căldura sau oxigenul în funcție de mediu sau stres. Raynaud perturbă acest proces, îngustând excesiv vasele de sânge și limitând oxigenul în degete.
Simptomele sindromului includ schimbări de culoare a pielii, senzație de rece sau amorțeală, furnicături și, în cazuri severe, ulcere și cangrenă. Atacurile sunt episodice și durează în medie 15 minute, fiind declanșate de obicei de vremea rece. Persoanele cu sindrom primar au simptome ușoare, în timp ce cele cu sindrom secundar pot avea simptome mai severe.
Ce declanșează simptomele sindromului Raynaud
Declanșatorii care pot duce la un atac Raynaud sunt:
- Camere cu aer condiționat sau alte spații reci.
- Anxietate, stres emoțional sau entuziasm.
- Vreme rece.
- Un pahar cu apă și gheață sau altă băutură rece.
- Camerele frigorifice.
- Transpirație care se răcește pe piele.
Ce cauzează sindromul Raynaud
Sindromul Raynaud primar nu are o cauză subiacentă identificabilă.
O boală sau afecțiune de bază provoacă, de obicei, sindromul Raynaud secundar (fenomenul Raynaud). Este deosebit de comună la persoanele cu boli ale țesutului conjunctiv. Unele dintre aceste boli reduc fluxul de sânge către degetele de la mâini și de la picioare.
Alte cauze includ mișcări repetitive și unele medicamente.
Boli și afecțiuni care pot provoca fenomenul Raynaud:
- Boala Buerger;
- Cancer;
- Sindromul de tunel carpian;
- Dermatomiozita;
- Hipotiroidism;
- Lupus;
- Boala mixtă a țesutului conjunctiv;
- Boala arterială periferică;
- Polimiozită;
- Hipertensiune pulmonară;
- Artrita reumatoidă;
- Sclerodermie și sindrom CREST;
- Sindromul Sjögren;
- Sindromul de evacuare toracică;
- Vasculita.
Cum este diagnosticat sindromul Raynaud
Medicul poate diagnostica de obicei sindromul Raynaud din simptomele pe care le ai. Acesta poate cere să fotografiezi modificările pielii atunci când acestea au loc. El poate efectua, de asemenea, un examen fizic și poate discuta cu tinedespre istoricul medical personal și familial.
Sindromul Raynaud este de obicei ușor de diagnosticat. Dar poate să nu fie evident dacă ai forma primară sau secundară. Pentru a face diferența, medicii vor apela la testele de diagnosticare.
Mai multe teste de diagnostic pot ajuta medicii să determine dacă ai sindrom Raynaud primar sau secundar.
Un test care este deosebit de util este o capilaroscopia a unghiei. Pentru acest test, medicu plasează o picătură de ulei pe piele la baza unghiei. Acest loc se numește pliul unghiei. Medicul se uită apoi la pliul unghiei la microscop. Dacă capilarele din zonă sunt mărite sau anormale, este posibil să ai o boală a țesutului conjunctiv. Acest lucru ar indica că ai probabil sindromul Raynaud secundar, potrivit deparinti.ro.
Alte teste pe care medicul le poate cere sunt:
- Test de anticorpi antinucleari (ANA): test de sânge care verifică boli autoimune.
- Hemoleucograma completă (CBC): Test de sânge care verifică o serie de afecțiuni.
- Testul vitezei de sedimentare a eritrocitelor (ESR): test de sânge care detectează inflamația în corp. Ajută la diagnosticarea afecțiunilor reumatoide și autoimune, printre alte afecțiuni.
- Analiza de urină: test de urină care verifică o serie de afecțiuni.
- Înregistrarea volumului pulsului: test noninvaziv care verifică fluxul de sânge în brațe și picioare.
- Testul factorului reumatoid (RF): test de sânge care verifică boli autoimune.