Minore, private de educație sexuală, multe adolescente din România dau naștere la copii, ceea ce le reduce șansele unui viitor mai bun și înseamnă costuri mai mari atât economice, cât și sociale. 16.639 de sarcini au fost înregistrate în 2019, cu 9% mai puține față de anul precedent, arată studiul realizat de UNICEF și Asociaţia SAMAS.
"Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri şi cu implicarea mai multor instituţii ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acţioneze, acordând o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut", a spus Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România.
Fenomenul se perpetuează în aceleași familii, de la o generație la alta, în principal din cauza sărăciei. 4.290 de tinere între 15 și 19 ani au rămas însărcinate. Numărul de sarcini la fetele sub 15 ani a scăzut în majoritatea regiunilor țării, cu excepția Nord-Vest şi Nord-Est, unde au crescut cu 11%. În aproape 70% din situații, adolescentele și-au început viața sexuală cu un partener de vârstă apropiată.
Pentru tinerele între 15 şi 19 ani, cele mai multe sarcini au fost în Mureş - 827, Braşov - 761, Dolj - 700, Iaşi - 691, Bacău - 654, Constanţa - 616, Bihor - 593, Suceava - 512, Dâmboviţa - 503 şi Prahova - 483.
Circa 31,7% dintre adolescenți aveau un nivel foarte scăzut de educație. "Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescente. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani", a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului.
Saricinile nedorite pentru fetele de peste 15 ani pot fi prevenite prin programe de planificare familială, adaptate nivelului socio-cultural în care trăiesc acestea. În prezent nu există măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala.
Recomandările specialiștilor privesc reforme legal-administrative pentru a permite a ccesul minorilor la informații și la servicii de sănătate reproductivă,dar și introducerea în programa școlară a orelor de educație sexuală și distribuirea de contraceptive gratuite, mai ales pentru adolescenții din medii defavorizate.