Într-o conferință de presă susținută după ședința Biroului Permanent Național a PNL, șeful liberalilor a explicat că „aprinderea luminii” reprezintă, de fapt, scoaterea la suprafață a unor situații considerate inacceptabile, dar ținute până acum departe de atenția opiniei publice. S-a oprit, în special, asupra dezastrului din sistemul energetic, unde am ajuns să plătim cele mai mari facturi din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare. El a subliniat că o soluție reală pentru reducerea costurilor ar fi creșterea capacității de producție, dezvoltarea infrastructurii de stocare și menținerea unor marje de profit rezonabile, fără excese. Ceea ce nu spune însă premierul este că liberalii au avut un rol extrem de important în acest dezastru, oamenii acestui partid aflându-se mai mereu la butoanele sistemului energetic în ultimii anii.
Pentru început să-i aducem aminte cum arată lista celor care au condus Ministerul Energiei în ultimii 12 ani.
- Andrei Gerea (2014 - 2015): Membru ALDE, un partid desprins din PNL;
- Victor Grigorescu (2015 - 2017): Ministru tehnocrat în Guvernul Cioloș. Numit în funcție cu susținerea PNL;
- Toma Petcu (2017 - 2018): Ministru din partea ALDE;
- Anton Anton (2018 - 2019): Ministru din partea ALDE;
- Virgil Popescu (2019 - 2023): Ministru din partea PNL. A deținut portofoliul în două mandate consecutive;
- Sebastian Burduja (2023 - 2025): Ministru din partea PNL, și actual consilier onorific al premierului pe energie;
- Bogdan Ivan (în prezent): Ministrul din partea PSD;
Lista ne arată că în ultimii zece ani oameni din PNL sau cu rădăcini în acest partid au condus sistemul energetic care astăzi se confruntă cu problemele care îl nemulțumesc pe Ilie Bolojan. Înainte să iasă cu declarații sforăitoare, de „salvatore della patria”, ar fi fost mai bine să se informeze și să-i ia la întrebări pe liberalii lui de ce arată sistemul cum arată.
Ce spunea Marcel Ciolacu în 2024 despre miniștrii PNL ai Energiei
Tema legată de dezastrul din energie nu este nouă și ea nu a fost descoperită de Ilie Bolojan. Fostul premier PSD Marcel Ciolacu își arăta și el nemulțumirea de cum arată lucrurile în acest domeniu. De exemplu, în iulie 2024 Marcel Ciolacu se arăta nemulțumit de miniștrii Energiei. Prim-ministrul susținea că proiectele Ministerului Energiei din ultimii ani nu au inclus și investiții în dezvoltarea capacității de stocare, deși au existat fonduri europene disponibile, de miliarde de euro. „Eu vă spun cinstit: nu e suficient să fii ministru sau prim-ministru. Când vezi că ai fonduri europene de miliarde de euro pentru zona de investiții în energie verde, îți strângi specialiștii și faci niște calcule despre ce putere instalată va fi, cât va produce România într-un an, în cât ajung la maturitate aceste proiecte. Am ajuns pe energie verde să fim printre fruntașii producători din Europa. Păi măi domn ministru, când ai declanșat aceste programe prin PNRR, prin proiecte naționale, prin Fondul de Modernizare, mintea ta n-a putut gândi că îți trebuie zonă de stocare? Și că România are o interconectare mare la nivel european și că vei produce, când va fi vânt și soare, mai mult decât consumi? Când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare nu ne-a dus capul. Eu am mai spus: cel mai rău în administrație, cel mai mult mi-e frică de hărnicia prostului”, a declarat prim-ministrul.
Ministrul Energiei în acea perioadă era liberalul Sebastian Burduja care preluase mandatul de la un alt liberal, Virgil Popescu.
„Păi măi domn ministru, când ai declanșat aceste programe prin PNRR, prin proiecte naționale, prin Fondul de Modernizare, mintea ta n-a putut gândi că îți trebuie zonă de stocare?”
2024, declarația premierului Marcel Ciolacu la adresa ministrului PNL al Energiei, Sebastian Burduja
În ultimii cinci ani, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost condus, pe rând, de 5 miniștri de la 4 partide diferite: Cristian Ghinea (USR), Dan Vîlceanu (PNL), Marcel Boloș (PNL), Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (REPER). Acest minister are un rol esențial în gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență, despre care Dragoș Pâslaru ne spune acum că riscăm să pierdem 8 miliarde de euro din cele 21 alocate României.
Dezastrul numit Virgil Popescu
Unul dintre cei mai controversați miniștri ai energiei este liberalul Virgil Popescu, cel care în ultimii 10 ani a condus cel mai mult acest domeniu. Numele său este legat de eșecul liberalizării pieței de gaze din iulie 2020 când, deși dădea asigurări că facturile nu vor crește, prețurile au explodat, dar și de numirea în diverse funcții a unor oameni din PNL sau apropiați de-ai săi, în diverse funcții de conducere a unor companii de stat din sectorul energetic, deși nu aveau nicio experiență în domeniu.
Oamenii lui Virgil Popescu, parașutați la CE Oltenia
Una dintre marile companii de stat din sectorul energetic este Complexul Energetic Oltenia. Ea a traversat, de-a lungul timpului, multe momente dificile care i-au pus în pericol existența, deși era un pilon al sistemului energetic. Numirile în funcțiile de conducere în această companie au fost mai mereu rezultatul unui troc politic, iar rezultatele s-au văzut. De exemplu, în 2023, ministrul Energiei Virgil Popescu își numea mai mulți apropiați în funcții de conducere răsplătite cu salarii de mii de euro pe lună. Să dăm numai câteva exemple. Astfel, la nivelul Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia se înființa un cabinet. Un soi de secretariat unde, printre alții, erau numiți pe funcții de consilieri Măciucă Cristian Ciprian și Negrea Ioan Liviu. Amândoi erau veniți din Mehedințiul lui Virgil Popescu. Circa 17.000 de lei pe lună câștigau fiecare, potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, în condițiile în care directorul general al complexului, Dan Pavleti, n-a vrut să spună cât câștigă cei doi. Cristian Ciprian Măciucă a candidat pentru un fotoliu de deputat direct din șomaj, dar nu a avut noroc. Ulterior, a fost recuperat de Virgil Popescu, care l-a luat la cabinetul său parlamentar. În 2017, pe când era viceprimar la comuna Prunișor, avea o declarație de avere goală. Între timp s-a umplut de diverse proprietăți. În octombrie 2022 era adus consilier la CE Oltenia de către liberalul Virgil Popescu. Tot din Mehedinți venea și fostul polițist pensionar Ioan Liviu Negrea. Consiliul de Supraveghere de la CE Oltenia era condus tot de un mehedințean, Alexandru Marcoci, fost președinte al organizației PNL de tineret din județul controlat politic de Virgil Popescu. Conform CV-ului său, Marcoci se ocupase timp de 4 ani și jumătate de comercializarea produselor farmaceutice, deci nu avea nicio expertiză în domeniul energetic. Ulterior, a ocupat funcția de consilier tehnic în cadrul unei societăți de administrare rețea apă și stație epurare. Odată cu venirea liberalilor la putere, el era numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și de acolo, propulsat la Complexul Energetic Oltenia. Acum să ne spună premierul Ilie Bolojan dacă în opinia sa aceștia sunt sau nu șobolanii de cămară.
La ANRE, funcțiile - împărțite strict politic, experiența nu este luată în calcul
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este instituția care supraveghează această piață. Încă de la înființarea sa, numirile în funcțiile de conducere se fac doar după culoarea carnetului de partid, ele transformându-se în sinecuri politice răsplătite cu salarii de mii de euro lunar. Începând cu 2023, ANRE este condusă de liberalul George Niculescu, care venea din funcția de secretar de stat PNL în Ministerul Energiei, tot o funcție eminamente politică. El fusese numit în minister în martie 2021, odată cu instalarea guvernului Ciucă. La alegerea sa ca președinte al ANRE, George Niculescu era membru în Comitetul de Supraveghere al Hidroelectrica și în consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat Nuclearelectrica și Administrația Porturilor Maritime SA. De asemenea, în trecut mai fusese membru în consiliile de administrație de la Damen Shipyards și Romgaz. Ce a făcut din aceste poziții pentru a scoate șobolanii și șoarecii din cămară? Nimic.
Înainte de Niculescu, ANRE fusese condusă în perioada 2017-2023 de Dumitru Chiriță, un fost sindicalist din energie împins pe această funcție de PSD. Ulterior, după plecarea de aici a fost ales președintele consiliului de administrație al companiei cu capital majoritar de stat Electrica, la propunerea Ministerului Energiei, care era condus de liberalul Sebastian Burduja. La mijloc era evident doar un troc politic prin care PNL și PSD își împărțeau niște funcții de conducere. Din CV-ul lui Dumitru Chiriță reținem că a reușit să termine o facultate abia la 37 de ani. Este vorba despre universitatea particulară Nicolae Titulescu - Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale. În 2018, el a fost implicat în scandalul angajării la ANRE a nurorii fostului deputat PSD Iulian Iancu. Aceasta, Nicoleta Tortolea, era absolventă a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, deci fără nicio legătură cu sistemul energetic. De asemenea, numele lui Dumitru Chiriță, din calitatea de președinte al ANRE, a fost asociat cu criza facturilor la energie din iarna anului 2022, dar și de modul prost în care ANRE a gestionat liberalizarea pieței de gaze din iulie 2020. Acestea sunt doar două exemple din interiorul ANRE care demonstrează vina comună a PNL și PSD în gestionarea proastă a sistemului energetic, dar exemplele de numiri politice în această instituție sunt mult mai multe.
ANRE, hulită de unii, lăudată de Iohannis
Din perspectiva fostului președinte al României Klaus Iohannis, ANRE și-a făcut, de-a lungul timpului, cu brio datoria, drept pentru care pe 13 august 2024 îi acorda Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Cavaler. Distincția reflecta angajamentul continuu al ANRE de a susține și consolida sectorul energetic, asigurând un cadru de reglementare transparent, eficient și orientat spre protecția consumatorilor de energie și sprijinirea investițiilor, spunea, cu această ocazie, fostul președinte al țării. Practic, el lăuda ANRE pentru că asigura transparența sistemului, sprijinea investițiile și proteja consumatorii, ceea ce demonstra că nu existau șobolani și șoareci în cămară. Ilie Bolojan susține însă altceva astăzi, dar spune doar adevărul care îi convine.