Anual, din fiecare sută de mașini înmatriculate, cel puțin șase sunt angrenate în accidente pe șosele, soldate cu pagube materiale, vătămări corporale și chiar decese. Mai mult, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese în accidente rutiere raportat la un milion de locuitori, cu un număr alarmant de 86, înregistrat în 2022.
Coaliția, care reunește Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), jucători din piața de asigurări, reprezentanți ai transportatorilor etc., își propune ca, cel târziu până în 2030, România să nu mai figureze în topul european al accidentelor rutiere. Pentru aceasta ea cere ca siguranța rutieră să fie recunoscută drept prioritate națională prin dezvoltarea unor politici publice sustenabile, care să ducă la scăderea numărului de accidente și, implicit, a numărului de victime. Ea solicită promovarea unui cadru legislativ privind conduita în trafic, elaborarea unui document strategic referitor siguranța rutieră și vrea să deruleze cel puțin o campanie de informare publică privind siguranța rutieră.
Tarifele polițelor RCA lovesc în șoferii corecți
Situația actuală are mai multe explicații, dar toate pleacă de la educație (aici lucrurile sunt mai greu de rezolvat) și de la legislația deficitară. Șoferii care produc accidente rutiere grave, cei care se urcă băuți sau drogați la volan sunt sancționați mult prea blând. Una dintre măsurile pentru disciplinarea șoferilor care produc accidente rutiere ar fi creșterea puternică a tarifelor pentru polițele RCA. Astăzi, sistemul de bonus-malus este prea puțin stimulativ pentru șoferii cu o conduită corectă, dar reprezentanții companiilor de asigurări spun că aceștia plătesc de la an la an mai mult pentru polițele de răspundere obligatorie pentru că trebuie să acopere daunele din ce în ce mai mari produse de șoferii inconștienți. Totuși, companiile de asigurări nu pot ignora la nesfârșit nemulțumirile șoferilor corecți care trebuie să bage, tot mai adânc mâna în buzunar pentru polițele RCA. A invoca mereu daunele în creștere pe care le au de achitat din cauza șoferilor care produc accidente pentru a scumpi polițele RCA nu este chiar adevărată. Asta ne spun datele ASF care arătau că anul trecut cele câteva companii care emit asigurări RCA au avut prime brute subscrise pe acest segment de 7,59 de miliarde de lei, în timp ce despăgubirile plătite au fost de 2,71 miliarde de lei (doar 35,80% din ce s-a încasat). Chiar dacă scădem sumele pe care companiile trebuie să le păstreze în fondul de rezervă pentru daune viitoare și cotizațiile către Fondul de Garantare al Asiguraților și reasigurările, profiturile rămân mari. Pe ansamblul întregii piețe, la 31 decembrie 2022, prima medie RCA anualizată s-a situat în jurul valorii de 1.140 de lei, în creștere cu 44% comparativ cu anul 2021, respectiv cu 82% mai mare comparativ cu 2020”, se mai arăta în raportul ASF.
Sistemul bonus malus, funcțional doar pe partea de malus
Pe de altă parte, nici sistemul bonus malus nu este unul stimulativ pentru șoferi. Sistemul a fost introdus inclusiv pentru a întări disciplina financiară a firmelor de asigurări care astfel nu mai pot elibera polițe de asigurare RCA la prețuri reduse persoanelor cu un istoric de incidente în trafic. Numai că în realitate lucrurile nu arată chiar așa. Chiar în condițiile în care nu a produs accidente, având o clasă de bonus mare, un șofer este pus în situația de a plăti tot mai mult de la an la an pentru polița RCA. Modificarea acestui sistem, în sensul apariției mai multor clase, este o măsură luată deja în calcul de companiile de asigurări ca o soluție pentru a stimula comportamentul corect la volan.
Ani de zile autoritățile au închis ochii
În cazul în care sunt prinși băuți și/sau drogați la volan, măsurile ar trebui să fie mult mai dure, mai ales că acest comportament a devenit un fenomen. Numai în prima jumătate a anului, poliţiştii au identificat în trafic peste 8.000 de şoferi care s-au urcat la volan după ce au băut și aproape 2.000 care conduceau sub influența stupefiantelor. De-abia după accidentul produs în stațiunea 2 Mai de un șofer drogat, în urma căruia doi tineri și-au pierdut viața, iar alții au fost răniți, autoritățile statului se gândesc să înăsprească legislația. Premierul Marcel Ciolacu a lansat deja în spațiul public ideea ca șoferilor care sunt prinși că se urcă băuți și/sau drogați la volan să li se anuleze dreptul de a conduce pentru cel puţin zece ani și chiar confiscarea autovehiculului. Aceste măsuri ar urma să se regăsească într-un proiect de lege care va fi depus în Parlament cât de curând.
Frecvența accidentelor rutiere despăgubite prin intermediul polițelor RCA este, în medie, de peste 6%, o cifră semnificativ mai mare decât cea înregistrată în Bulgaria (4%), Polonia (3,2%), Cehia (2,8%), Ungaria (2,3%) și Croația (1,65%).
Falimentele au pus presiune pe tarife
Pe de altă parte, scumpirea polițelor a fost generată și de falimentele care au lovit cea mai mare piață a asigurărilor din România. În circa doi ani de zile, au dispărut două companii mari, City Insurance și Euroins România, care în momentul intrării în faliment erau lideri de piață. Evident, aceste evenimente puteau fi evitate dacă angajații ASF, plătiți cu mii de euro pe lună, își făceau treaba cum trebuie, mai ales că semnale în piață existau că acolo se întâmplă lucruri nu tocmai curate. De exemplu, în cazul City Insurance, care acumula dosare de daune tot mai mari pe carte verde neplătite, ajunseseră la 60 de milioane în momentul intrării în faliment, un rol ar fi trebuit să joace și Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR). Toate companiile care emit polițe RCA sunt membre BAAR, iar suspendarea din birou duce automat la suspendarea dreptului de a emite polițe de răspundere obligatorie până la rezolvarea problemelor semnalate, ceea ce i-ar fi împiedicat pe cei de la City Insurance să mai acumuleze datorii și să crească posibilitatea unui faliment. Cei de la BAAR se apără și spun că au sesizat ASF despre situația dosarelor de daune neachitate pe carte verde, dar mai mult nu puteau face. Ba puteau, dar nu au făcut acest lucru. Intrarea în faliment a liderilor de piață a însemnat pentru celelalte companii bani mai mulți rămași pentru ele.
România înregistrează cel mai mare număr de morți în accidente rutiere raportat la un milion de locuitori