Organizațiile „Salvați Copiii” și UNICEF au lansat avertismente în acest sens, în ultimul timp, iar soluția propusă de „Salvați Copiii” este interzicerea accesului la internet pentru copiii cu vârsta de până la 13 ani și acces limitat pentru cei între 13 și 15 ani, precum și sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online.
Nu doar România, ci și celelalte țări ar trebui să-și modifice legislația, astfel încât să poată impune noi reguli pentru restricționarea accesului copiilor la internet, pentru a stopa cyber-bullying-ul, devenit un fenomen imposibil de controlat. Un alt fenomen pe care l-au observat cercetătorii este trecerea fenomenului din mediul virtual către viața reală, cel mai mare pericol actual fiind posibilitatea de a folosi Inteligența Artificială pentru a crea imagini false ale copiilor care sunt transformați în victime.
Cercetătorii au ajuns la concluzii de o gravitate maximă, în ultima perioadă, în legătură cu dezastrul provocat de accesul la internet al copiilor, după ce s-au descoperit afecțiunile psihice pe care le provoacă acest fenomen, cele mai multe având la bază cyber-bullying-ul. De la apariția telefoanelor mobile inteligente și a tabletelor, mulți părinți au fost tentați să le ofere copiilor aceste gadgeturi, pentru a suplini lipsa timpului în care ar fi trebuit să le acorde atenție și să le ofere educație, dar obiceiul se transformă într-un adevărat dezastru și de aici derivă fenomene sociale scăpate de sub control.
Pentru copii, accesul la imaginile în mișcare de pe telefon sau tabletă creează adicție, iar acest fenomen a fost constatat într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din anul 2024, care arată că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței.
Pe lângă acest nou tip de adicție, copiii devin foarte ușor victime ale agresorilor din mediul virtual, având acces la rețelele de socializare. În legătură cu cyber-bullying-ul, un studiu realizat de Salvați Copiii în decembrie 2025 relevă că rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12-14 ani, iar peste o treime dintre aceștia mențin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.
Se poate ajunge la sinucidere
Ceea ce nu au înțeles părinții până acum este faptul că pe fondul acestui fenomen a crescut pericolul de suicid în rândul minorilor care sunt totalmente lipsiți de apărare în fața agresorilor din spatele ecranului. Copiii se tem să ceară ajutor, iar părinții nici nu află, de cele mai multe ori, prin ce traume trec copiii lor, iar uneori e prea târziu să mai poată schimba ceva.
„Metaanalizele publicate în perioada 2022-2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar”, explică specialiștii de la Salvați Copiii.
O analiză care combină rezultatele din 18 studii independente, publicată în 2022, evidențiază o legătură între utilizarea problematică a rețelelor sociale și degradarea sănătății mintale la adolescenți, raportând corelații moderate pentru simptomele depresive și mai ridicate pentru anxietate. Aceste rezultate sugerează că, pe măsură ce comportamentul online devine compulsiv, riscul de a dezvolta tulburări afective crește proporțional.
O altă meta-analiză realizată în 2022, în contextul pandemiei, distinge clar între utilizarea generală și cea patologică. În timp ce simpla utilizare a mediului digital se corelează nesemnificativ cu starea de disconfort generală, utilizarea adictivă - specifică accesării rețelelor sociale de tip TikTok - prezintă o corelație mult mai puternică cu indicatorii negativi de sănătate mintală.
Acești indicatori includ depresia și anxietatea, sentimentul de singurătate, tulburări ale somnului și simptome fizice cauzate de stres, iritabilitate, dificultăți de atenție, simptome obsesiv-compulsive, precum frica de a nu pierde ceva important.
Incapacitatea de a se opri și anxietatea
Cercetătorii au analizat instalarea dependenței - incapacitatea de a se opri, apariția stărilor de neliniște când nu au acces la dispozitiv sau folosirea ecranelor pentru a scăpa de presiunea problemelor. Unul dintre studiile realizate în ultimii ani arată că până la 14 ani, aproape o treime dintre adolescenți prezentau o utilizare din ce în ce mai adictivă a rețelelor sociale, un sfert în cazul telefoanelor mobile, iar peste 40% în cazul jocurilor video.
„Concluzia a fost că traiectoriile de utilizare adictivă sunt asociate cu un risc de peste 2 ori mai mare de comportamente și ideații suicidare, precum și simptome de anxietate și depresie, în timp ce timpul total pe ecran nu prezice aceste comportamente, ceea ce înseamnă că, în accesarea conținutului social media, calitatea conținutului și modelul de utilizare contează mai mult decât cantitatea”, explică Salvați Copiii.
Un studiu național realizat în Norvegia, în 2023, pe un eșantion de peste 37.000 de copii respondenți (13-17 ani) arată că riscul de autovătămare este semnificativ mai ridicat în rândul copiilor care folosesc intensiv aceste rețele, în special la cei care depășesc pragul de 3 ore zilnic pe aceste platforme.
Un alt studiu publicat în 2025, realizat pe un eșantion de aproape 12.000 de copii cu vârste de 9 și 10 ani din SUA, timp de trei ani, arată că atunci când copiii petreceau mai mult timp pe rețelele sociale decât de obicei - de la aproximativ 10 minute pe zi, la 9 ani, la o oră și 13 minute, la 13 ani -, arată că acești copii au înregistrat cu până la 35% mai multe simptome depresive de la un an la altul.
Nevoia de reglementare strictă a domeniului
Aceștia avertizează asupra faptului că accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale trebuie să fie interzis sau restricționat, reglementarea în acest domeniu fiind una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului.
Dar furnizorii - Facebook, Instagram și Threads, TikTok, Twitch, Kick, YouTube, X, Snapchat și Reddit - nu pot cere copii ale documentelor oficiale de identitate guvernamentale și nu pot folosi sistemele de identitate națională digitală în procesul de verificare. În privința aceasta ar trebui să se legifereze, mai ales după ce s-a constatat că în Australia, unde s-a interzis accesul minorilor la internet, mulți copii au eludat interdicțiile, folosind VPN și date false sau au migrat către alte platforme nereglementate.
„În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase. Astfel, Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților”, transmite ONG-ul.
Cadrul legislativ ar trebui să prevadă sancțiuni proporționale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare electronică a identității și fără validarea explicită din partea părinților. Specialiștii organizației Salvați Copiii consideră că această responsabilizare trebuie să vizeze și permiterea accesului minorilor la conținut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau conținut violent.
Cât de nocive pot fi jocurile video
Cea mai gravă problemă legată de copiii care au acces nelimitat la internet este abuzul sexual asupra copiilor, iar cercetătorii au descoperit că inclusiv jocurile video care ajung să fie la modă permit comunicarea necontrolată a copiilor cu orice tip de agresor, mulți devenind victime de bullying.
„În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului «Ora de Net» a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 și 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înșiși. Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare”, explică Salvați Copiii.
De asemenea, s-a constatat că cei mai expuși sunt copiii defavorizați - din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială. Acești copii sunt „vânați” pe internet și pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale.
Același fenomen se înregistrează și în legătură cu jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători - prin chat text sau audio. „Deși aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare rețelelor sociale, prin solicitări de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenției (notificări, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependența digitală. Este nevoie deci de reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online”, mai transmite ONG-ul care propune implementarea unor sisteme reale de verificare a vârstei persoanelor care accesează orice formă de comunicare pe internet.
Organizația propune înlocuirea casetelor de bifare prin care copiii își declară singuri vârsta cu sisteme reale de verificare a vârstei - cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, „portofele” de identitate digitală - digital identity wallets - care să fie implementate de platforme sub supravegherea autorităților.
Nevoia de educație digitală și media
O măsură pe care Organizația Salvați Copiii o propune, pentru a diminua riscurile de cyber-bullying, este introducerea obligatorie în curriculumul școlilor a educației digitale și a lecțiilor de siguranță online, a unor module de educație media în programa școlară. Aceste module ar trebui să fie adaptate vârstei și să includă componente de învățare socio-emoțională. Un exemplu de la care se poate porni în crearea lor este chiar programul „Ora de Net”, implementat de Salvați Copiii România, care oferă un model validat.
De asemenea, va fi nevoie și de formarea profesorilor de informatică, educație civică și alte discipline relevante în domeniul riscurilor digitale și al dezinformării.
Conform studiilor recente, un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în fața ecranelor, mai mult decât un adult la locul muncă.