În ultima vreme s-a vorbit foarte intens despre iminența unei noi crize economice mondiale sau, cel puțin, a unei recesiuni. Specialiștii în piața forței de muncă recomandă alegerea deschiderii unei mici afaceri, în detrimentul angajării, în special pentru profesioniștii care pot lucra foarte bine pe cont propriu. De altfel, soluția renunțării la angajarea în companii și deschiderea unor mici afaceri a ajutat foarte mulți români în perioada crizei economice declanșate la sfârșitul anului 2008, după ce piața s-a stabilizat. Cele mai profitabile afaceri mici au fost în producție agricolă de nișă sau obiecte hand made, adresate, de asemenea, unui segment de nișă, dar „în trend”, chiar și în criză.
Un studiu realizat în 2013 de Amway, privind antreprenoriatul la nivel global, realizat în cooperare cu Technische Universität München, arăta, la cinci ani după declanșarea crizei economice care a nimicit piețele din întreaga lume, că peste două treimi (70%) dintre angajații din 24 de ţări și-ar dori să fie antreprenori, iar 39% se considerau capabili să-și deschidă propria afacere. Același studiu arăta, însă, și că foarte mulți dintre cei care și-ar dori să devină propriii angajați nu ajung să-și pună planurile în aplicare, proincipalul obstacol în calea dezvoltării unui business fiind teama de eşec. “Obiectivul general al raportului este acela de a evidenţia potenţialul economic al antreprenorilor în diferite ţări şi de a-i sprijini pe eventualii antreprenori pentru a-şi putea pune planurile în practică”, explica Michael Meissner, vicepreşedinte Corporate Affairs Amway Europa. Compania care a realizat studiul cerea atunci sprijin legislativ, din partea politicienilor, pentru a dezvolta afacerile mici, în întreaga lume, arătând că astfel va crește economia fiecărei țări și se vor putea evita efectele unei viitoare crize mondiale. “Amway încurajează guvernele naţionale şi alte instituţii publice să ia în considerare interesele şi constrângerile posibililor antreprenori şi să ia măsuri concrete pentru a elimina stigmatul eşecului”, mai declara Meissner.
Productivitate garantată, în munca pe cont propriu
În continuare, cercetările pieței au arătat că fenomenul creșterii economice cu ajutorul afacerilor mici este real și dezirabil. Specialiștii au explicat fenomenul prin două componente esențiale: afacerile mici orientate spre segmente de piață stabile se mențin sau se pot reorienta mai ușor în situații de criză economică, pe de o parte, ia pe de altă parte, productivitatea este foarte crescută atunci când oamenii muncesc pentru bunăstarea lor, ca antreprenori, și nu pentru o companie – ceea ce garantează cel puțin 50% din succesul microîntreprinderilor. Dintre afacerile de succes din România, la nivelul anului 2014, când deja trecuse valul crizei economice, cele mai profitabile au fost în agricultură, pe segmente de nișă: producție de ouă de prepeliţă, ferme de struți, plantații de goji sau de pomi fructiferi. O astfel de afacere, lansată în anul 2010, într-o localitate din mediul rural, din județul Constanța, bazată pe producția de ouă și de prepeliță, a necesitat o investiție de 1,8 milioane de euro în trei ani, pentru construirea unei ferme cu o capacitate de 34.000 de capete. Afacerea de familie, lansată de doi soți, cu vîrste de până în 40 de ani la acea vreme, a avut mare succes, iar ideea a venit de la o recomandare a medicului pediatru de a le oferi copiilor ouă de prepeliţă pentru creşterea imunităţii. În acest tip de afaceri de familie, foarte importante au fost și subvențiile pentru agricultură și fondurile europene pentru finanțarea proiectelor, de care România încă mai beneficiază. Astfel, investițiile și proiectele care pun bazele unor microferme sau microîntreprinderi bazate pe producție și care au o piață stabilă de desfacere, rămân printre cele mai bune metode de reorientare profesională pentru cei care vor să renunțe la locurile de muncă din companii și să devină antreprenori de succces, în această perioadă.
Un studiu publicat de Eurostat arată că în anul 2017, aproximativ 16% dintre români lucrau pe cont propriu. România. Procentul este peste media europeană, dar, la nivelul UE, România este depășită, din acest punct de vedere, de Grecia, Italia și Polonia. O persoană care lucrează pe cont propriu este definită ca o persoană care își desfășoară activitatea într-o unitate proprie sau afacere individuală. Conceptul reunește mai multe categorii, precum întreprinzători independenți, liber profesioniști sau agricultori individuali. În Uniunea Europeană, existau, în anul 2016, 30,6 milioane de lucrători pe cont propriu, reprezentând 14% din totalul populației ocupate. Aproximativ o treime dintre aceștia erau bărbați, 55% au avea peste 45 de ani și peste o treime aveau studii universitare. Printre statele cu o pondere redusă a persoanelor care lucrează pe cont propriu se regăseau – și încă se regăsesc - Germania, Estonia, Luxemburg și Suedia. La nivel european, cele mai multe persoane care lucrează pe cont propriu se regăseau în domenii precum vânzări, reparații de vehicule, agricultură, păduri și pescuit, contrucții și activități profesionale, științifice sau tehnice. CNS Cartel Alfa arăta, anul trecut, în urma unei cercetări făcute de confederația sindicală, că în România erau, în 2018, aproximativ 2,1 milioane de persoane care desfăşoară activităţi pe cont propriu – incluzându-i aici și pe cei care lucrează fără forme legale, în agricultura de subzistență sau ca muncitori cu ziua.
În afară de agricultură, printre cele mai profitabile afaceri mici și mijlocii sunt cele din domeniul online. Segmentul online, care include serviciile web-based, nu doar publishing, ci piața în ansamblu, marketing și comunicare online, este în plină expansiune, în prezent, după o perioadă mai puțin favorabilă, din anii precedenți.