Încrederea în președintele României a scăzut la 13%. AUR și Șoșoacă au crescut în sondaje, iar PNL pierde procente
Sondajul de opinie realizat la nivel național, în perioada 12-22 septembrie, arată că 69% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă mai degrabă într-o direcție greșită, în timp ce numai 22% cred că direcția este cea bună (9% au refuzat să răspundă la această întrebare). Românii sunt mai mult pesimiști decât optimiști în legătură cu viitorul lor: 41% dintre cei chestionați au răspuns că situația lor va fi mai rea peste un an, în timp ce 38% cred că va fi la fel și doar 18% consideră că le va fi mai bine. Rezultatele sondajului CURS din luna august, pe populația municipiului București, arăta că 70% dintre respondenți consideră că lucrurile merg mai degrabă într-o direcție greșită în România, doar 25% considerând că direcția este bună. Procentele sunt aproape aceleași în cazul actualei cercetări care s-a realizat la nivelul întregii țări.
Cele mai mari temeri ale românilor sunt legate de problemele economice: 19% dintre cei care au răspuns la acest sondaj sunt îngrijorați mai ales de creșterea inflației și a prețurilor, 17% de venituri (salarii, pensii) și nivelul de trai, 16% sunt îngrijorați de corupție și hoție, 8% de locurile de muncă și 7% de criza economică ce ar putea să ne afecteze de anul viitor.
Doar 7% dintre respondenți consideră că marea problemă a țării este legată de Sănătate, numai 4% cred că datoriile externe ale României ar fi principala problemă și foarte puțini (doar 3%) cred că marea problemă este legată de Educație, Pensii speciale, Migrație, Războiul din Ucraina, Clasa politică și politicieni sau Infrastructură și drumuri. Creșterea taxelor și a impozitelor a speriat doar 2% dintre respondenți.
Neîncredere în toată clasa politică
Pe ultimul loc în topul încrederii sunt partidele politice – cu 88% neîncredere și doar 10% încredere exprimată în răspunsurile celor chestionați. De asemenea, 85% dintre respondenți au puțină sau foarte puțină încredere în Parlament și doar 13% au răspuns că au încredere în această instituție – legislativul și garantul democrației.
În președintele României au încredere doar 13% dintre respondenți, în timp ce majoritatea (84%) își exprimă lipsa de încredere. Nici Guvernul nu stă mai bine, pe locul al patrulea în coada clasamentului, doar 17% dintre respondenți spunând că au încredere în această instituție, în timp ce 82% spun că nu au încredere în Executiv.
ONG-urile și mass-media au pierdut, la rândul lor, încrederea populației. Doar 22% din totalul celor care au răspuns la sondaj au spus că au încredere în ONG-uri și 23% în mass-media, în timp ce 66% nu au încredere în ONG-uri și 72% nu consideră mass-media credibilă.
Majoritari sunt suveraniștii
Suferă la capitolul încredere atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Majoritatea celor care au răspuns la chestionar și-au exprimat lipsa de încredere 59% față de UE și 52% față de NATO, în timp ce doar 35% au încredere în UE și 42% în NATO. În același timp, românii arată că sunt majoritar suveraniști: la întrebarea „Cu care din următoarele două afirmații sunteți de acord în cea mai mare măsură?”, cei mai mulți (59%) au răspuns că „Statele naționale trebuie să primească un drept mai mare de decizie”, în timp ce doar 26% consideră că Uniunea Europeană are nevoie de mai multă putere și 4% spun că nu este cazul să se schimbe ceva.
Supărare mare pe austrieci
Pesimismul se manifestă și în legătură cu posibilitatea ca România să fie primită în spațiul Schengen anul acesta: 33% dintre cei care au răspuns la întrebări cred că mai degrabă acest lucru nu se va întâmpla și 27% sunt siguri că nu vom intra în spațiul Schengen, în timp ce doar 8% sunt siguri că vom intra și 19% cred că mai degrabă am putea fi admiși, iar 13% s-au abținut de la a da un răspuns. Întrebați în legătură cu vinovații pentru neaderarea României la spațiul Schengen, cei mai mulți români consideră că de vină este Austria (41%), 21% cred că vinovat este Guvernul României, 12% cred că vina aparține Consiliului UE, 7% aruncă vinovăția asupra partidelor politice și 14% consideră că alții ar fi vinovații.
Cercetarea a fost realizată pe eșantion reprezentativ de 1.008 respondenţi, din populaţia adultă rezidentă din România, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, având o marjă maximă de eroare la nivelul întregului eșantion de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor folosită a fost față-în-față, la domiciliul respondenților. Validarea eșantionului s-a realizat pe baza ultimelor date INS (date neponderate).
PNL și USR pierd teren în favoarea AUR
Întrebați ce partid ar vota, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, 31% au răspuns că ar alege PSD, 19% PNL, 18% AUR, 11% USR, 5% SOS România (Diana Șoșoacă), 4% UDMR, 4% PU-SL, 4% PMP și 2% Pro România. Sondajul CURS din luna august pe București arăta aproximativ aceeași intenție de vot: 29% PSD, 18% PNL, 16% USR, 14% AUR, 6% PU-SL și 5% PMP, celelalte formațiuni politice fiind sub pragul de 5%. Se păstrează clasamentul partidelor așa cum a fost la ultimele alegeri parlamentare, când PSD a câștigat cu 28,9%, PNL a obținut 25%, USR-PLUS 15%, iar AUR 9%, însă primele trei formațiuni politice au pierdut procente importante în favoarea AUR și SOS România (Diana Șoșoacă). UDMR are același procent neschimbat de mulți ani (4%), iar Pro România a scăzut mult sub pragul electoral. USR ar putea obține un procent mai mare la alegeri în București, așa cum arată sondajele din ultimele două luni, dar scade foarte mult la nivel de țară, unde AUR și Diana Șoșoacă fac împreună un procent aproape dublu (chiar dacă sunt aparent în conflict, în ultimele zile).