Biroul de Cercetări Sociale (BCS) a dat publicității un Barometru politic național, mai exact o cercetare sociologică realizată în perioada 26 - 29 septembrie 2024 care a cules date interesante, printre altele, cu privire la intenția de vot a celor intervievați la alegerile prezidențiale și parlamentare din perioada noiembrie - decembrie.
Sondajul a fost realizat la comanda Partidului Național Liberal și a fost efectuat pe un eșantion de 1.141 de cetățeni domiciliați în peste 100 de localități din România, atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Metoda de culegere a datelor sociologice a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de +/- 2,9 la sută.
De departe, cea mai de interes întrebare se referă la intenția de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, din data de 24 noiembrie. Pe primul loc se situează candidatul PSD, Marcel Ciolacu, cu o intenție de vot de 19,6%, urmat de candidatul PNL, Nicolae Ciucă, cu o intenție de vot de 16,9%. Este cel mai apropiat rezultat dintre cei doi combatanți oferit de sondajele de opinie anul acesta. Locul al treilea este ocupat de candidatul independent Mircea Geoană, cu 13,1%, pe locul al patrulea plasându-se liderul AUR, George Simion, cu un scor de doar 10,9 procente. Acesta este urmat de cadidata USR, Elena Lasconi, cu 10,6 procente, și de Diana Șoșoacă, de la SOS România, cu o intenție de vot de 8,1%.
Către cine s-ar duce voturile, dacă preferatul se retrage din cursă
Lista continuă cu reprezentantul UDMR, Kelemen Hunor, care ar obține, potrivit BCS, un scor de 6,6%, urmat de independentul Cristian Diaconescu, cu 5,8%, de Ludovic Orban, din partea Alianței PMP - Forța Dreptei, cu 3,9%, de Cristian Terheș, de la PNCD, cu 2,7%, de independentul Călin Georgescu, cu 1,1%, de candidata REPER, Ramona Strungariu, cu 0,5%, și de Aurelian Pavelescu, din partea PNȚCD, cu 0,1%.
Sondajul testează, de asemenea, intenția de vot în cazul în care candidatul ales de respondenți renunță să mai intre în cursă. Astfel, în această situație, la Marcel Ciolacu s-ar redirecționa alte 5,7 procente, către George Simion alte 5,1%, către Mircea Geoană încă 4,5%, către Nicolae Ciucă doar 4,2 procente, către Elena Lasconi încă 3,7% și către Diana Șoșoacă încă 3,3 procente.
Prezidențiabilii, sub scorul politic
BCS a testat și intenția de vot pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie. Astfel, PSD s-ar afla pe primul loc, cu o intenție de vot de 25,2%. Interesant este că acest scor este mai mare cu 5,6% decât scorul pe care l-ar scoate prezidențiabilul Marcel Ciolacu. Pe locul secund se situează PNL, cu 22,5%, un scor cu 5,6% mai mare decât al candidatului la prezidențiale Nicolae Ciucă.
Pe al treilea loc în această ierarhie se plasează AUR, cu 14,9%, scor mai mare cu 4 procente decât cel al prezidențiabilului George Simion. USR s-ar situa abia pe poziția a patra, cu un scor de 11,7%, mai mare cu 1,1 procente decât scorul Elenei Lasconi la alegerile pentru Palatul Cotroceni.
Conform acestui sondaj, în noul Legislativ ar mai intra doar SOS România și UDMR. Astfel, SOS România este cotat cu o intenție de vot de 8,5%, exact scorul Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale preconizat de această cercetare sociologică. În schimb, UDMR ar obține, pe 1 decembrie, un scor de 7,5 la sută, mai mare cu 0,9 procente decât ar obține candidatul Uniunii la prezidențiale, Kelemen Hunor.
Sondajul arată că ar rata intrarea în Parlament Alianța PMP - Forța Dreptei, care ar lua un scor de 4,3%, REPER, cu un scor de 2,3 procente, și alți cu 3,1%.
Visul guvernării de „dreapta”, spulberat
În aceste condiții, formarea unei majorități parlamentare după alegeri, pentru alcătuirea unui nou guvern, este mai complicată decât până acum. O primă variantă ar viza o alianță PSD-PNL, de 47% fără redistribuire și de 53% cu tot cu redistribuire, ceea ce ar însemna o majoritate fragilă. Un alt scenariu posibil care ar putea fi luat în calcul se referă la o Coaliție de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR, ceea ce ar însemna o majoritate de 55,2% fără redistribuire și de 61,3 la sută cu tot cu redistribuire. Această variantă ar asigura o stabilitate politică, mai ales dacă i s-ar alătura și sprijinul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
O guvernare de „dreapta”, așa cum speră cei de la PNL, este, în aceste condiții, imposibil de alcătuit, PNL și USR ar avea, împreună, doar 34,2% fără redistribuire și 38% cu redistribuire. Dacă și UDMR s-ar alătura unei astfel de coaliții, atunci s-ar ajunge la un scor de 41,7% fără redistribuire și de 46,3% cu tot cu redistribuire.
Evident, din punct de vedere matematic, mai există o soluție, anume o majoritate formată din PSD, AUR și SOS România, care ar însemna, fără redistribuire, 48,6%, însă din punct de vedere geopolitic acest scenariu este exclus.
Sondajul BCS confirmă, astfel, analizele care rezultă din celelalte cercetări sociologice similare făcute publice de alte case de sondare a opiniei publice, conform cărora PSD și PNL sunt condamnate să guverneze împreună și după anul 2024.
Viitorul președinte ar trebui să dezvolte relații la fel de bune cu SUA, dar și cu Rusia
Nu doar răspunsurile la întrebările stricte legate de intenția de vot a eșantionului chestionat atrag atenția atunci când vorbim despre sondajul BCS.
Respondenții au mai trebuit să ofere variante de răspuns la o întrebare mai puțin obișnuită, și anume „Care candidat credeți că poate apăra mai bine țara de posibile agresiuni externe”. 13,1% l-au menționat pe Nicolae Ciucă, în timp ce 11,7% au pronunțat numele lui Mircea Geoană. Doar 11,4 procente dintre cei chestionați au răspuns că Marcel Ciolacu ar fi cel mai potrivit președinte în această situație.
Spectaculos este că 6,4% dintre respondenți au declarat că Diana Șoșoacă este candidatul ideal pentru a apăra țara în cazul unor posibile amenințări externe. George Simion se află sub acest rezultat, cu doar 5,6 procente. Și mai jos în ierarhie se află Elena Lasconi, cu doar 3,7 procente.
O altă întrebare care a generat răspunsuri spectaculoase este „Credeți că viitorul președinte trebuie să aibă o relație bună în primul rând cu Statele Unite ale Americii sau cu Rusia?”. Doar 16 procente au răspuns că trebuie să existe o relație bună în primul rând cu SUA, în timp ce 5% au răspuns că această relație bună trebuie să fie avută în primul rând cu Rusia.
Cele mai multe răspunsuri, adică 61%, au semnalat că trebuie ca noul președinte să aibă o relație bună atât cu SUA, cât și cu Rusia, în aceeași măsură. Alte 18 procente nu au știut să răspundă la această întrebare.