Doar al patrulea sondaj prefigurează o finală Marcel Ciolacu – Nicolae Ciucă. Pe evoluția sondajelor realizate de fiecare dintre aceste case de sondare, Marcel Ciolacu a câștigat procente suficiente, în ultimele două luni și jumătate, pentru a-și consolida poziția de lider în acest clasament. O creștere în sondaje are loc și în privința scorurilor lui George Simion. Nicolae Ciucă are un ușor avans față de începutul toamnei, în timp ce Elena Lasconi are o evoluție constantă. Cel mai mult a pierdut în aceste sondaje candidatul independent Mircea Geoană, cea mai optimistă descreștere fiind de un procent, în timp ce cea mai pesimistă fiind de 6 procente. Pe de altă parte, cu mai puțin de trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, sondajele arată că partidele de dreapta nu ar putea forma o majoritate guvernamentală. Singura soluție rămâne continuarea coabitării PSD-PNL, eventual cu sprijinul UDMR și al minorităților naționale. Chiar și așa, previziunile nu lasă nicio șansă formării unei majorități calificate de două treimi.
Au mai rămas 12 zile până la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și 19 zile până la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024. Iar sondajele de opinie „curg” unul după altul, arătând o bătălie complicată pentru locul 2 în finala pentru Palatul Cotroceni. La sfârșitul săptămânii trecute, nu mai puțin de patru case de sondare a opiniei publice au dat publicității rezultatele celor mai recente cercetări sociologice cu privire la intenția de vot a românilor pentru scrutinul prezidențial, analiza acestora arătând că s-a consolidat o ierarhie ce cu greu ar mai putea fi răsturnată în cele mai puțin de două săptămâni rămase din această campanie electorală.
Un sondaj Sociopol, realizat în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2024, arată că pe primul loc în intenția de vot la alegerile prezidențiale se află candidatul PSD, Marcel Ciolacu, cu 29% din voturi, urmat de candidatul AUR, George Simion, cu 21 de procente. Pe locul al treilea se situează candidatul PNL, Nicolae Ciucă, cu 15 procente, urmat ce candidata USR, Elena Lasconi, cu 12%.
Candidatul independent Mircea Geoană s-a prăbușit la 9 procente, fiind la egalitate cu celălalt candidat independent, Cristian Diaconescu. Candidatul PNCR, Cristian Terheș, este cotat cu 3%, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, cu 2 procente.
Ei bine, aceeași ierarhie rezultă din ultimul sondaj CURS, realizat în perioada 30 octombrie - 5 noiembrie 2024, care îl plasează pe Marcel Ciolacu pe prima poziție, cu un scor de 28%, urmat de George Simion, cu 17 procente, la egalitate cu Nicolae Ciucă.
Elena Lasconi are, ca și în sondajul Sociopol, o intenție de vot de 12 procente. Mircea Geoană, la fel, are și aici 9%. Diferențele încep de la locul al șaselea, unde, la egalitate, cu 5 procente, se află Kelemen Hunor și Cristian Diaconescu. În schimb, Cristian Terheș are, în sondajul CURS, o intenție de vot de 4 procente, în timp ce Ludovic Orban are o cotă de 2%.
Un singur sondaj îl plasează pe Nicolae Ciucă în turul al doilea
Ordinea candidaților clasați pe primul și pe al doilea loc se păstrează și în sondajul Verifield, realizat la comanda USR, în perioada 1 – 6 noiembrie 2024. În această cercetare sociologică, liderul PSD, Marcel Ciolacu, este cotat cu 25,9% din intenția de vot, iar pe locul al doilea se află liderul AUR, George Simion, cu o cotă de 21,2%.
În acest sondaj, candidatul USR, Elena Lasconi, se află pe poziția a treia, cu un scor de 15,7 procente, urmată de candidatul independent Mircea Geoană, cu o intenție de vot de 13,2 la sută. Conform Verifield, liderul PNL, Nicolae Ciucă, se află abia pe poziția a cincea, cu un scor de 8,5%. Candidatul independent Călin Georgescu este cotat cu 4,6 procente, urmat de independentul Cristian Diaconescu, cu 4,4%, de Kelemen Hunor, cu 2,9%R, de Ana Birchall, cu 1,2%, de Ludovic Orban, cu 1,1%, de Silviu Predoiu, cu 0,6%, de Alexandra Păcuraru, cu 0,3%, și de Cristian Terheș, cu 0,3%.
La începutul acestei săptămâni, a fost dat publicității și un sondaj CIRA, realizat la comanda „Evenimentul Zilei” în perioada 1-6 noiembrie 2024, unde, pentru locul al doilea, este răsturnată situația. Astfel, dacă pe primul loc în această cercetare sociologică se află Marcel Ciolacu, cu 29 de procente, pe locul al doilea, pentru prima dată, este menționat numele candidatului PNL, Nicolae Ciucă, cu un scor de 19 procente. George Simion coboară pe locul al treilea, la un scor de 17 procente, urmat de Elena Lasconi, cu 16%.
Candidatul independent Mircea Geoană este cotat cu 9%, în timp ce Cristian Diaconescu are 5 procente. Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, este cotat în sondajul CIRA cu un procent, același scor fiind trecut și în dreptul lui Ludovic Orban și al lui Călin Georgescu.
Circulă zvonul unei retrageri spectaculoase. Pe cine ar avantaja?
Făcând o medie a acestor sondaje, ar rezulta că liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-ar afla pe primul loc, cu un scor de 28 de procente. Candidatul AUR, George Simion, ar intra, conform mediei acestor sondaje, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, cu 19 procente. Candidatul PNL se află abia pe locul al treilea, cu 15%, urmat de Elena Lasconi, candidata USR, cu o medie de 14 procente.
Media sondajelor arată o proiecție de 10 procente în intenția de vot, în timp ce Cristian Diaconescu are, în medie, 6 la sută.
În ultima săptămână, pe piață a fost rostogolit un zvon, potrivit căruia unul dintre candidații autodeclarați de dreapta ar urma să se retragă din cursa prezidențială. Mai mult, a fost vehiculat chiar și un nume în acest sens, respectiv cel al lui Mircea Geoană. Până în acest moment, informația nu a depășit calitatea de zvon.
Însă ce s-ar întâmpla, matematic, dacă Mircea Geoană s-ar retrage din cursa prezidențială? Pe datele Sociopol, dacă cele 9 procente ale candidatului independent s-ar distribui în favoarea Elenei Lasconi, atunci candidata USR s-ar clasa pe locul al doilea, cu 21 de procente. În schimb, dacă cele nouă procente s-ar distribui în favoarea candidatului PNL, Nicolae Ciucă ar intra în turul al doilea, cu 24 de procente.
Pe datele CURS, în situația în care cele 9% ale lui Geoană ar merge către Lasconi, candidata USR ar intra în turul al doilea cu 21 de procente, iar, dacă s-ar distribui către candidatul PNL, Nicolae Ciucă ar intra în finală cu 26 de procente.
Făcând același exercițiu și pe datele Verifield, dacă cele 13,2 procente ale lui Mircea Geoană s-ar distribui către candidata USR, Elena Lasconi ar intra în turul al doilea, cu 28,9%, depășindu-l pe Marcel Ciolacu. În schimb, dacă procentele lui Geoană ar merge către Nicolae Ciucă, candidatul PNL ar intra în finala prezidențială, cu 21,7%, depășindu-l pe George Simion cu o jumătate de procent.
În cazul datelor prezentate de CIRA, dacă cele nouă procente ale lui Mircea Geoană s-ar distribui către Elena Lasconi, candidata USR ar intra în turul al doilea cu 25%, depășindu-l pe Nicolae Ciucă cu 6%. În schimb, dacă procentele lui Geoană s-ar îndrepta către Nicolae Ciucă, candidatul PNL ar intra în turul al doilea „umăr la umăr” cu Marcel Ciolacu, la un procent în spatele liderului PSD.
Evoluția scorurilor candidaților, de la începutul precampaniei electorale
Aceste cifre prezentate de cele patru case de sondare a opiniei publice sunt cu atât mai interesante, cu cât ele arată evoluția scorurilor principalilor cinci candidați, din ultimele trei luni, mai ales că această evoluție este cuantificabilă cu mai puțin de două săptămâni față de primul tur.
Spre comparație, pe proiecțiile Sociopol, avem datele culese în intervalul 14-18 octombrie 2024, respectiv 28 octombrie – 1 noiembrie 2024. În ceea ce privește CURS, putem compara sondajele realizate în perioada 11-16 octombrie, respectiv 30 octombrie-5 noiembrie. CIRA are două sondaje, primul realizat în perioada 24-30 august, iar al doilea în perioada 1-6 noiembrie 2024. Iar, în ceea ce privește Verifield, avem ca date de comparație sondajul realizat în perioada 7-9 octombrie, dar și sondajul realizat în perioada 1-6 noiembrie.
Astfel, candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a crescut, în sondajele Sociopol, cu 3 procente, de la 26%, la 29%. Ciolacu a crescut cu două procente în sondajele CURS, de la 26%, la 28%. De asemenea, liderul social-democrat a crescut cu 4 procente în sondajele CIRA, de la 25%, la 29%. Nu în ultimul rând, Marcel Ciolacu a crescut cu 2,5 procente și în sondajele Verifield, de la 23,4%, la 25,9%.
Între cele două sondaje de referință realizate de Sociopol, candidatul AUR, George Simion, a crescut cu un procent, de la 20%, la 21%. Simion are, în schimb, același scor de 17 procente în ambele cercetări sociologice realizate de CURS. Cea mai spectaculoasă creștere o cunoaște candidatul AUR în sondajele CIRA, de 4 procente, de la 13%, la 17%. Și în sondajele Verifield, George Simion a crescut cu 1,4 procente, de la 19,8%, la 21,2%.
Geoană a pierdut cele mai multe procente
Candidatul PNL, Nicolae Ciucă, a înregistrat, în sondajele Sociopol, o scădere de două procente, de la 17%, la 15%. În schimb, în sondajele CURS, liderul liberalilor a cunoscut o creștere de două procente, de la 15%, la 17%. Sondajele CIRA arată, la rândul lor, o creștere în dreptul candidatului PNL de 3 procente, de la 16%, la 19%. O creștere de 2,3 procente în dreptul lui Nicolae Ciucă se poate constata și în sondajele Verifield, de la 6,2%, la 8,5%.
Candidata USR, Elena Lasconi, a înregistrat, în sondajele Sociopol, o scădere de un procent, de la 13%, la 12%. Însă, în sondajele CURS, Lasconi a înregistrat o pierdere de două procente, de la 14%, la 12%. Doar în sondajele CIRA, candidata USR a înregistrat o creștere de 3 procente, de la 13%, la 16%, În schimb, în sondajele Verifield, chiar comandate de USR, Elena Lasconi a înregistrat o pierdere de 1,4 procente, de la 17,1%, la 15,7%.
Cele mai grele pierderi de procente le înregistrează, însă, candidatul independent Mircea Geoană. Acesta a pierdut un procent în sondajele Sociopol, de la 10%, la 9%. Apoi, în sondajele CURS, Mircea Geoană a înregistrat o pierdere de 6 procente, de la 15%, la 9%. Aproape la fel de mult, respectiv 5 procente, este pierderea suferită de Mircea Geoană în sondajele CIRA, de la 14%, la 9%. O pierdere mai „ușoară”, de 4 procente, este înregistrată de candidatul independent în sondajele Verifield, de la 17,2%, la 13,2%.
Ultimele date sociologice arată că este imposibil de format o majoritate parlamentară de „dreapta”
Pe lângă cercetarea sociologică axată pe intenția de vot la alegerile prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024, CURS a măsurat și preferințele electoratului în ceea ce privește alegerile parlamentare, care au loc o săptămână mai târziu, chiar de ziua națională a României, pe data de 1 decembrie 2024.
Potrivit CURS, pe primul loc la alegerile generale se află Partidul Social Democrat, cu o intenție de vot de 32%. Pe locul al doilea, se clasează Partidul Național Liberal, cu un scor de 20 de procente. AUR ocupă abia poziția a treia, cu 15%, urmat de USR, cu 12 procente. Conform CURS, în noul Legislativ ar mai intra SOS România, partidul Dianei Ivanovici Șoșoacă, cu 6 procente, și UDMR, cu 5%.
Adunând aceste procente pe care le-ar obține cele șase formațiuni politice care ar întruni pragul electoral, rezultă 90% din 100%. Rămân, așadar, de distribuit, încă 10 procente. Ceea ce înseamnă că, cu tot cu redistribuire, clasamentul ar arăta în felul următor: PSD – 35% și 155 de mandate; PNL – 22% și 97 de mandate; AUR – 17% și 75 de mandate; USR – 13% și 57 de mandate; SOS România – 7% și 31 de mandate; UDMR – 6% și 27 de mandate, la care se adaugă cele 17 mandate atribuite Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Adunate, aceste mandate înseamnă 249 de parlamentari, iar pentru o majoritate simplă, de 50% plus 1, este nevoie de 230 de voturi. O majoritate calificată, de două treimi, înseamnă 306 voturi.
Doar PSD și PNL ar putea aduna, împreună, 252 de mandate, arhisuficiente pentru o majoritate simplă. Iar dacă acestora li s-ar mai adăuga și voturile celor de la UDMR, ar ajunge la 279 de mandate. Cu cele 17 voturi ale minorităților, se ajunge la 296 de voturi, însă nici acestea nu ar fi suficiente pentru o majoritate calificată.
În schimb, așa cum arată aceste cifre, o majoritate de „dreapta” nu este posibilă. PNL + USR ar însemna doar 154 de mandate. PNL + USR + UDMR ar însemna 191 de mandate, iar PNL + USR + UDMR + Minorități ar însemna 198 de mandate.
Matematic, o majortate simplă, de 230 de voturi, la limită, ar putea fi alcătuită din PSD și AUR. Politic, însă, acest lucru este respins de toți liderii social-democrați.