Ordonanța pe care Guvernul Ilie Bolojan a emis-o și publicat-o în Monitorul Oficial după ce a fost demis de către Parlament, prin moțiune de cenzură, și care vizează implementarea unor reglementări asupra programului SAFE, ajunge pentru a doua oară pe masa Curții Constituționale. De data aceasta, președintele Camerei Deputaților a fost cel care a sesizat CCR cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Se arată că, pe lângă faptul că un guvern demis nu mai poate emite ordonanțe, Executivul a nesocotit faptul că, pe rolul Parlamentului, se afla în procedură de legiferare un act normativ cu același obiect. Săptămâna trecută, și Avocatul Poporului a sesizat CCR cu excepție de neconstituționalitate aceeași ordonanță de urgență, din aceleași motive, însă a atras atenția că actul în cauză a afectează neconstituțional și anumite drepturi constituționale, cum ar fi dreptul la proprietate privată.
Președintele Camerei Deputaților a formulat, ieri, o cerere de soluționare a unui posibil conflict juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Guvernul României, conflict declanșat ca urmare a emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, „cu încălcarea gravă și cumulativă a limitelor constituționale ale mecanismului delegării legislative, consacrat la articolul 115 din Legea fundamentală”.
Conform acestei sesizări, conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României.
Prima conduită contestată constă în adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, în data de 5 mai 2026, , respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alineatul 4 din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată.
A doua conduită care este contestată în această sesizare se referă la reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – „transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării”.
OUG-ul nu constituie un act de administrare curentă
În documentul citat, se atrage atenția asupra faptului că, odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, autorul sesizării apreciază că este necesar să se dispună conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituționale.
Astfel, problema de drept ce urmează a fi dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial (care nu constituie un act de administrare curentă), dar, mai cu seamă, posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților.
„Curtea Constituțională urmează să constate, totodată, că adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026, în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moțiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 –, a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deși lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”, scrie Sorin Grindeanu.
Executivul demis a golit de conținut efortul Parlamentului
Se mai arată că, prin adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în condițiile menționate, funcționarea Parlamentului României, ca unică autoritate legiuitoare a țării, este afectată în mod direct și concret, prin cel puțin două consecințe distincte.
„Pe de o parte, publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinația lor constituțională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conținut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanță. Pe de altă parte, continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu inițiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absența constatării conflictului juridic de natură constituțională, Parlamentul se află în situația de a dezbate și adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică și încalcă principiul economiei de mijloace legislative”, mai notează președintele Camerei Deputaților în sesizarea transmisă Curtea Constituțională.
Prima sesizare a fost făcută de Avocatul Poporului. Se acuză încălcarea drepturilor constituționale
Reamintim faptul că și Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, emisă de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan după ce Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Conform sesizării, „doar la data de 5 mai 2026, după pretinsa adoptare a avizului, Secretariatul General al Guvernului a înaintat Consiliului Legislativ versiunea actualizată a proiectului, ceea ce demonstrează că forma extinsă a proiectului nu fusese supusă procedurii de avizare în momentul desfășurării ședinței de Guvern din data de 4 mai 2026”.
Conform acestei prime sesizări la CCR, repunerea pe agenda Guvernului înseamnă că adoptarea inițială este suspendată în efectele sale definitorii, „proiectul revenind în faza deliberativă, pentru ca Guvernul, în plenul său, să se pronunțe din nou asupra formei modificate”. Renate Weber arată, de asemenea, că în consecință, la data de 4 mai 2026, proiectul de adoptare a OUG nr. 38/2026 nu fusese finalizat.
În sesizarea Avocatului Poporului se atrage atenția că, la data de 5 mai 2026, Guvernul a fost demis, ca urmare a retragerii încrederii acordate, prin adoptarea moțiunii de cenzură.